Poezie

Ne-vis

1 min lectură·13 februarie 2005

Mediu

mi-am visat

într-o zi

umărul gol

peste care nu mai privea de mult

nimeni

mi-am visat

umbra

întoarsă către ape

tremurând

sătulă de căderea frunzelor

și de moartea licuricilor

mi-am visat

norul

mușcat de privirea vulgară

strâmbând el însuși încurcat

dintr-o pleoapă amară

mi-am visat

uitarea

zăcând

pe un vârf de spin

0255125

Despre aceasta lucrare

Autor: Ruxandra Moholea
Tip: Poezie
Cuvinte: 52
Citire: 1 min
Versuri: 20
Actualizat: 28 feb. 2026

Cum sa citezi

Ruxandra Moholea. “Ne-vis.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ruxandra-moholea/poezie/106072/ne-vis

Comentarii (25)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

lucian m✓13 feb. 2005

Titlul îmi spune că poate fi vorba de un vis care nu e tocmai vis, sau că poate fi mult mai mult decât visare, o stare onirică în care luciditatea subconștientului se privește în oglindă înstrăinându-se. O tristețe a stărilor în care sufletul își descoperă noi potențialități și o aplecare ușor pesimistă spre noutatea ce se descoperă introspectiv. Textul mi se pare minunat și sper să fie remarcat. O singură obiecție: probabil rândurile acestea au semnificații deosebite pentru tine, dar cred că e o poezie curată și, ca atare, ar trebui să treci textul ca poezie.

Cu bine,
Lucian

Raul Huluban14 feb. 2005

mi-e teama sa incerc o interpretare a textului tau, sau sa tulbur apele din fotografie. mi-e teama ca randurile sa nu fie un vis, ci o gandire a subconstientului. daca doresti, tare mi-ar placea sa stam la o cafea pe yahoo messenger. uite id-ul meu: raul_huluban.

cu o cafea,
Aprilie

Ela Victoria Luca23 sept. 2005

Un negativ al visului porneste de la un vis sau de la o realitate. Frumos scrisa poezia si remarc mai ales sfirsitul:
\"mi-am visat
uitarea
zăcând
pe un vârf de spin\"
Da, ca si Lucian, cred ca poezia ta isi merita locul la poezie, insa daca tu crezi ca este prea personala, pastreaz-o aici. Alegerea iti apartine intotdeauna.
Voi reveni cu drag,
Ela

xxx14 feb. 2005

nu stiu de ce la \"personale\", in sfarsit e alegerea ta...
este o poezie care exprima sensibilitate, foarte multa sensibilitate.
m-a atins tare de tot textul tau
felicitari
Costin

Ruxandra Moholea14 feb. 2005

Raul- aici sunt pentru a fi citită si eventual\"interpretată\".Asa că nu-ti fie teamă să încerci(dacă ai intr-adevar ceva de spus despre textele mele).Cat despre cafea...nu obisnuiesc.Dar te mai astept cu ganduri bune.
Ela,
Mulțumesc pentru aprecieri!
De unde știm totuși care e visul și care e realitatea?
Cred că voi schimba locul textului până la urmă. Ai dreptate.
Sper să ne mai \"auzim\".

Gând bun,
Ruxandra

Ruxandra Moholea14 feb. 2005

Costin
S-a rezolvat \"problema\".Acum e la \"poezie\".
Mă bucur că textele mele ating. Înseamnă că sunt simțite mai curând decâ înțelese. Și mă bucur.
Te mai aștept.

Raul Huluban14 feb. 2005

off topic

am citit cateva din textele, motiv pentru care ti-am si lasat comentariul de mai devreme (daca nu mi-ar fi placut, nu as fi lasat nici o vorba). aprecieri voi face curand textelelor tale (gandidu-ma ca vei aprecia sinceritatea si poate subiectivismul, caci niciodata nu comentez decat ce am trait cititnd un text).

\"cafeaua\" mi-e doar o exprimare. e ceva mult prea specific mie. un motiv de poezie, pana si de meditatie. vroiam sa schimbam doua vorbe, nimic mai mult. am vazut ca esti din bacau si nu cunosc pe nimeni de acolo iar in plus poetul meu preferat e Bacovia. pur si simplu doream sa vad daca s-a pierdut \"violetul\" orasului sau daca e asa, si iti mai marturisesc ca m-am uitat vreo cateva minute la poza ta de pe pagina de autor. nu am avut nici un alt fel de intentie, fii linistita. imi cer scuze pentru deranj. data viitoare voi comenta strict pe text (daca va fi o data viitoare, nu vreau sa fiu antipatic cuiva).

iti doresc clipe frumoase pe acest site cum am primit si eu la randul meu, dar acum nu mai e nici una. iti doresc sa cresti ca si gandire si profunzime prin versuri.

cu ganduri bune si sincere,
Aprilie

Raul Huluban14 feb. 2005

off topic

poza aceea lasa un aer de sine, de patrundere, indiferent ce ascunde acel sine: un vis, un ne-vis, o durere, o gandire mulrt mai profunda... ceva aparte, o farama din tine. privindu-ti poza, asta am vazut (si multe altele). asta pentru a nu interpreta gresit gestul meu de a admira acea poza.

imi cer scuze inca o data. era prea frumos omul din poza privind... si acum ma intreb spre ce si unde...

Aprilie

Ela Victoria Luca23 sept. 2005

Fiecare vis, fiecare realitate se întrepătrund cu alte visuri și alte realități, interioare, exterioare, de demult, de acum, din viitor, din noim din alții, din nevise, nerealități... și așa mai departe... ai intuit frumos acest lucru și l-ai versuit echilibrat.
Da, ne vom citi ori de cite ori scrie-vom.

Drag,
Ela

Lucia Firefly Popescu14 feb. 2005

Draga mea, am inceput sa citesc poezia ta, si mi-a placut sincer... Dar cand am citit \"și de moartea licuricilor\"...
nu m-am mai putut concentra, imi cer scuze. Nu am mai citit despre moartea licuricilor, dar da, si ei (eu) mor... Oare trebuia sa imi aduc aminte de asta acum, inainte de a merge la culcare? Scrii frumos, te voi mai citi, data viitoare sper ca fara licurici morti...
drag,
licurici in noapte...
viu deocamdata

Ion Diviza2 oct. 2005

O poezie cu puține cuvinte și multă... poezie.
\"mi-am visat
uitarea
zăcând
pe un vârf de spin\"

Remarcabil.

Distincție acordată

Negru Vladimir✓14 feb. 2005

Interesant text cu 4, 5, 6 versuri asezate intr-o forma de patrulater in care Ruxandra face inca de la inceput distinctia intre visul ca si reverie si visul-dorinta-proiectare a dorului inspre persoana dor(u)ita (titlul este cheia, prea facil insa oferita cititorului), situand \"intamplarea\" intr-un timp indefinit (\"într-o zi\"-poate avea valente din trecut sau viitor, cu un refuz aproape programatic al prezentului).
Dezgolirea umarului, privirea odihnindu-se peste acesta, insufletindu-l, intr-o dimensiune a ocrotirii/abandonarii.
\"Tabloul\" se \"desira\" intre repere cu o dubla conotatie (satietatea \"contemplarii\" fataliste -\"căderea frunzelor\"; \"moartea licuricilor\"- ar putea fi o superba metafora pentru venirea zorilor). Rima involuntara vulgara-amara parca nu e tocmai potrivita.
O poezie care mi-a placut, un fel de tragere in teapa a amintirilor doar pentru a le face si mai pregnante/mai de neuitat, ajungandu-se in final la negarea uitarii... mare dar este uitarea.
Uite cum as fi scris eu poezia, ca si asezare:

mi-am visat
într-o zi
umărul gol
peste care nu mai privea de mult
nimeni
umbra
întoarsă către ape
tremurând
sătulă de căderea frunzelor
și de moartea licuricilor

mi-am visat
norul
mușcat de privirea vulgară
strâmbând el însuși încurcat
dintr-o pleoapă amară
uitarea
zăcând
pe un vârf de spin

Remarc acest text pentru progresul pe care il regasesc in poeziile postate de autoare si ca infim catalizator al unor \"arderi\" macar de aceeasi intensitate.

Monica Manolachi14 feb. 2005

Poemul tău îmi amintește de ochiul lui Emerson, filozof care a propus în America secolului optsprezece un adevărat program de privit în interiorul naturii umane, urmat mai apoi de cei care aveau să devină mari scriitori americani. Prin metaforele „privirea vulgară” și „pleoapă amară”, poezia reușește să surpindă ceața care ni s-a lăsat pe ochi de nu mai vedem bine lucrurile. Ideea este dusă până la extrem în ultima strofă: uitarea e de tras în țeapă.

Titlul îmi sugerează și realitate, și coșmar. Eu aștept să-ți curgă lin amintirile peste umărul gol, ci nu ca o povară, chiar dacă ele sunt greu de privit.

Am să mai trec pe aici cu drag,

Adrian Vona Mona2 oct. 2005

si eu mi-am visat moartea..era vorba sa fie pe 15 ianuarie ..probabil ca urmeaza sa ma reprogrameze...

Ruxandra Moholea15 feb. 2005

off topic

mă bucur că m-ai citit și sper sincer să revii.Aștept cu nerăbdare și comentariile tale.
Am\"trecut\" și eu pe la Zalău și am constatat într-adevăr că există un \"motiv \"al cafelei în ceea ce te privește, așadar nu am luat-o în sensul denotativ.De altfel, ar fi chiar greu să ne apropiem date fiind locațiile...
Bucuroasă accept orice provocare intelectuală,fie ea temă de meditație sau schimb de două vorbe, dialog poetic poate...
Bacovia este și pentru mine un poet preferat,printre alții și citindu-l,redescopăr puterea violetului, a albului, a roșului aprins, mirajul havuzului.Nu știu însă dacă orașul în sine e la fel ca acela descris în poeme.(deși cu vremea asta...)
Nu e vorba de nici un deranj, dacă asta ai înțeles, pur și simplu nu folosim aceleași expresii pentru a reda ce gândim sau ce dorim.
În ceea ce privaște poza de pe pagina de autor,îmi este una tare dragă și privind-o, îmi amintesc de schimbarea majoră din viața mea care a început o dată ce poza asta a fost făcută.Priveam \"Ceahlăul la apus\". A fost momentul când am început să trăiesc din nou și să vad că viața e altceva.
Ascunde multe privirea aceea,dar dă-mi voie să păstrez misterul.
Numai bine,
te mai aștept,
Ruxandra

Ruxandra Moholea15 feb. 2005

Dragă Ela,
amestecul ăsta de vis și realitate îmi pare adesea periculos pentru că nu oricine este capabil să înțeleagă neînțelesul!
Cert este că pentru mine visul nu este un refugiu din lumea reală,ci mai curând o existență paralelă în care pot fi la fel de fericită atâta vreme cât nu amestec lucrurile.
Îmi place să vorbesc cu tine,prin urmare,sper să ne mai citim!
Gând bun,
Ruxandra

Ruxandra Moholea15 feb. 2005

sincer îmi pare rău că am provocat lipsă de concentrare și insomnii!!!Nu am nimic cu aceste ființe minunate, ba chiar dimpotrivă!Dar s-a întâmplat să am nevoie de ei să transmit o idee...și a ieșit...ideea
Promit că încerc să-i reabilitez într-un text viitor!
Gand bun,
Ruxandra

Ruxandra Moholea15 feb. 2005

Ion,
multumesc pentru apreciere, te mai aștept!

Monica,

Ochiul de privit în interiorul naturii umane există în noi.Nu toți reușim să-l activăm și asta poate din cauza ceții de care ziceai că \"ni s-a lăsat pe ochi de nu mai vedem bine lucrurile\".
Amintirile nu sunt povară în ceea ce mă privește și nu sunt greu de privit, pentru că n-aș fi ceea ce sunt fără ele. Cum îi scriam Elei, se amestecă și ele cu dimensiunea cealaltă a vieții care este visul.

Bogdan,
Nu sunt prea sigură că am înțeles mesajul și ca să nu fac o gafă, aștept continuarea.
Mulțumesc tuturor pentru trecere și vă mai aștept cu drag,
Ruxandra

Ruxandra Moholea15 feb. 2005

Cuvintele tale m-au facut să dau din aripioare ca un colibri!
Mulțumesc pentru steluță!
Într-adevăr, mare dar este uitarea,dar eu cred că și amintirea este pe măsură.
Sfaturile sunt ca, de obicei, bine venite și le mai aștept și cu altă ocazie.
Gand bun,
Ruxandra

Ela Victoria Luca23 sept. 2005

Ruxandra, vis-realitate, in ambele traim, simultan adeseori. Si eu ma simt bine in dialogul cu tine. Pe curind, cu drag,
Ela

Daniel Puia-Dumitrescu15 feb. 2005

Umbra intoarsa catre ape ...
Versul asta l-am mai auzit undeva, imi suna tare familiar.
Oricum, imi place tare mult acea formulare, dar intreaga poezie este o surpriza si o incantare, de aceea te felicit si eu.
Cu drag,
Daniel

Adrian Vona Mona16 feb. 2005

continuarea o vei vedea la urmatoarea poezie...aceasta nu prea mi-a placut...
sper sa vii cu ceva nou data viitoare...

Ruxandra Moholea17 feb. 2005

Daniel,
nu stiu unde ai mai auzit formularea,sper să iți amintești.Mulțumesc pentru cuvintele frumoase.

Bogdan,
Încă nu înțeleg mesajul tău, dar se poate să fie vina mea!
Bineinteles că și eu sper să vin cu ceva nou data viitoare. Nu poți multumi pe toată lumea, nu-i așa?
Și dacă tot vrei să faci o critică, să-i zicem constructivă, motivează-ți părerea, poate așa înțeleg și eu unde bați.
Mulțumesc oricum pentru trecere.

Adrian Vona Mona2 oct. 2005

nu stiu daca mi-am dat bine seama dar se pare ca nu stii de ironie...bineinteles primul mesaj al meu a fost o ironie..cu al doilea am vrut sa fiu putin mai direct dar se pare ca nici acum nu a mers..ce poate sa fie atat de greu in a intelege un mesaj cu care cred ca am fost destul de explicit,ti-am spus clar ca poezia nu mi-a placut,insa bineinteles nu conteza prea mult parerea mea,atata timp cat ai garantata o stea pe care sincer nu cred ca o meritai..cred ca de aceasta data m-am putut face explicit;oricum nu cred ca are rost sa devenim penibili continuand acest dialog monoton...

Ruxandra Moholea18 feb. 2005

este cel mai înțelept lucru pe care l-ai putut spune...până acum!