Romulus Câmpan Maramureșanu

Am sperat să găsesc ceva spectral înainte de bon nuit, și nu m-am înșelat.
Mă încântă modul în care-ți definești sensibilitatea, de exemplu ca proză, acum.
Îmi place darius, sună puțin ca un cadou persan cu iz ușor de latinitate.
Începi să rămâi printre puținii/le care mai știu să folosească sugestivitatea cuvântului scris în contextualizarea sa vizuală.
Îți mulțumesc pentru seara de poezie, chiar dacă tu îi spui ce soir, proză.
Punctaj subiectiv din partea unui etern condamnat tânjind după cutremurare: 10

Revin.

Cu respect sideral,

Ai facut schimbări, ori tot citindu-ți poemul, îl simt din ce în ce mai tandru?
Nu mă lăsa în beznă.

Cu mult drag,

M-am recitit înainte de go to bed.
Sublim poem, fără prihană, sincer în iubirea-mi de Dumnezeu, frântură de iris a Miresii, condamnată la veșnica-I Privire.

Noapte bună Doamne, mă leagănă-n Iubirea-ți care mă mistuie.

Cu plecăciune Mărire,

Nici nu vă închipuiți câtă bucurie e în a te încânta de poemul care s-a strecurat din propriu-ți suflet.
În a scrie și pentru a te citi, și nu numai pentru a fi citit.
De azi, am să experimentez un lucru nou: revederea propriilor poezii, comentându-le, criticându-le deschis, cu ochiul mai matur al clipelor, zilelor perindate.

Nebun? Poate, dar măcar atunci fericit!

Doamna Valeria,

Săru\' mâna, v-am citit câteva dintre poeziile anterioare, vă admir sincer palmaresul liric, dar îndurați-vă de un biet bard și spuneți-mi, n-ar fi trebuit să puneți măcar câteva diacritice, așa de văzul lumii?
Apoi, cu tot respectul, da\' eu aș mai fi cioplit pe ici pe colo la epigrama aceasta prelungă. Dacă-i haz, haz să fie, fără rabat la calitatea detaliilor.

Cu respect,

Bună Georgeule prieten,

Mi-a plăcut... însă mi-a delectat mintea, intelectul, frumusețea geometriei lexicale, logica gândului.
Dar nu m-ai sângerat George, mi-ai dat doar să-ți adulmec prea puțin din simțirea-ți. Ai lucrat cuvintele cu mintea-ți, nu le-ai plâns, prietene.
Dacă acesta este un experiment de poem mai intelectualist, perfect, si non, atârnă-l pe inima-ți și mai zvâcnește-l.

Cu tare mult drag,

Bună Lavinia,

M-a delectat citirea. Mi-a adus aminte de imageria unui sonet al Marelui, unde progenirea este parcă înțeleasă ca o reproducere a unei imagini.
Ultimul gând este sentențiar, superb.
Cumințenie a cuvintelor, frumusețe completă.

Cu respect,

M-ai impresionat profund!
Poemul este sublim dincolo de cuvintele-mi de drag, finalul magnific.
Mi-ai despicat simțurile în falduri, m-ai făcut pentru o clipă Sisif reușind să spulbere pe veci bolovanul citirii atâtor tâmpenii cu ifose de liră, nu știu încă cine ești, dar ești poet.

Cu drag și respect,

Pentru maturitatea răspunsului și detaliile argumentative.
În ceea ce privește inducerea stării de grație/har prin deplasarea \"vechilor hotare\", Pavel este cel care spune că nu avem dreptul să folosim harul ca licență pentru a păcătui. Ori blasfemia de orice fel la adresa oricărei persoane ocupante ale raiului, sau cochetarea cu demonizarea sau orice aspect al ei este păcat, iar dacă ESTE tolerabilă unui ateu, agnostic, satanist etc declarat, NU ESTE tolerabilă unuia care se declară creștin.
Apoi, când intri în casa cuiva, ai obligația morală, să respecți legile casei. Nu \"sugrum\" pe nimeni, îmi exercit doar dreptul de proprietate asupra \"casei\" reprezentate de scriitura-mi.
Când eu trec pe la tine, tac, sau laud cu bucurie ce-mi place, sau biciuiesc ceea ce nu, dar nu intru să-ți ocărăsc cu sau fără voie, altarul căruia te-nchini. Învață asta prietene de la un dobitoc al Domnului, care după 15 de ani de tras în jugul lui Isus, îndrăznește să spere doar că are dreptul să se scrie Dobitoc, deci cu \"D\" majuscul.

Te mai aștept, că tot drag îmi ești, chiar dacă nu mai treci pragu-mi.

1.Dacă i-aș scrie mamei mele de ziua ei \"te-am imaginat făcând dragoste cu câinele-ți aseară\", crezi c-ar mai interesa-o restul?
2.În ceea ce privește legiunea arhanghelului Mihail, mi-ajunge Iorga. Valori?
3.Judec? Mi-am scos deja bârna din ochi...
4.Contraargumente? Aș citi întâi argumentele, nu jongleria din comentariul tău. After... eu.
5.Nu mai treci pe-aici? Păcat. În tranșee până și dușmanii se mai întâlnesc darmite aliații cu păreri poate diametral opuse. Sau ai crezut că \"părintele\" Romică nu știe să spună decât blagosloveli pe glas de turturică?

Cu drag, dar fără respect?

Fii consecvent române!

Constantine,

De unde ți-a venit ideea asta absolut abjectă, deplasată și jalnică (degeaba învârtită printre degete) cu legionarismul, fascismul românesc, Zelea Codreanu etc?
Mă lași absolut fără cuvinte! Dpdv legal, poți fi acuzat de tentativă de defăimare din rea-voință.
Dacă mai treci pe la mine, fă bine gândește-te cui îi scrii, și ce scrii.

Libertatea-ți de exprimare nu mă obligă să înghit murdăriile pe care ți le permiți.

fără

Prietene maestre,

Când ți-am citit poezia cu pasajul pe care tocmai l-ai amintit, care depășește orice hotar al bunului-simț artistic, mai aruncând pe geam și orice urmă de respect față de eventualii creștini care te-ar citi, m-am gândit să-ți scriu, dar n-am putut de rușine și durere. M-am rugat și înghițit durerea, că noi nu ardem steaguri, momâi și altele.
Dar mă rog, cum spui, libertatea de exprimare este în vigoare, cel puțin până la judecată.
În ceea ce mă privește, ai observat exact ceea ce am dorit să scriu, intenționat și cu exact cuvintele pe care le vezi.
Smerenie? Tu-mi pomenești de ea? Oh, please...

Cu același respect,

Dragilor Ela, Mircea, Andreea,

Nimic n-ar fi fost la fel fără de trecerea dimpreună cu voi și toți ceilalți confrați, prin Agoniile anului care a trecut.

Cu drag și respect,

Ai un dar unic de a scrie acest gen de poezie extrem de condensată unde îți este refuzat de propriul bun simț dreptul la respirație, până la cuvântul final.
Iar titlul, este piedestal și cunună de lauri.

Felicitări poete drag.

Alice,

Se cutremură ceva în mine când îi scrii lui mișa. E-atâta sinceritate într-o adresare directă.
Tot poemul e ca un eșafodaj menit să susțină ultimul vers, \"scrie-mă mie\". Interesant însă, eșafodajul e spiral, depinzând radial de fiecare latură a acestui ultim vers care ești tu. Iar mișa te strânge încet când tu te rotești încet înspre fiecare celulă a lui. Iar aces \"acum\" nu suportă comentarii.
Multă tristețe, așteptare, ura împotriva drumului lung și gol, trimis în neființă tocmai de acel \"acum\".

Mă iartă, am luat-o razna iar, sublim poemul.

Cu respect și drag,

\"mama mea Anna adormea cu fața la perete
oftându-mă\"

Ca Anna biblică rugându-se pentru Samuelul cel nenăscut încă.
Superbă redare a iubirii părintești.

Felicitări, mi-ai îmbucurat inima de tată a patru prunci, cu-al cincilea pe drum:-)

Cu drag și respect,

Ela,

Multumesc de trecere, imi cer scuzele de rigoare, dar nu pe tine te apar, n-ai nevoie, ci doar ce mi-a ramas iubirii de limba si tara.

Stimati editori,

Imi cer scuzele de rigoare pentru a-mi fi pus \"agon\" inaintea pseudonimului. N-am cunoscut aceasta regula (ne)scrisa, de aceea am rectificat imediat.

Imi pare rau Domnule Andu, pentru neintelegerea re agon, ma jigneste insa profund insinuarea d-voastra de a fi facut-o intentionat. Dumnezeu mi-e martor, ca nu.
In ceea ce priveste restul, mi-e jena, dar nu inteleg. Insinuati iar ceva? Daca nu, iertare, daca aveti ceva de spus insa, faceti-o deschis, sunt baiat mare.

Cu respect,

Nu mă bucur că n-ai înțeles nimic.
Nu mă bucur de impresia uzurpării titlului de editor.
Nu mă bucur că ai impresia că la cei dincolo de 40 de ani, nu știu ce fac.
Nu mă bucur de tonul puțin șantajant.
Mi-am retras texte de pe site, dacă au zăcut prea mult la atelier.
Vă rog, make my day, retrageți-mi nivelul, aruncați textul la atelier...
Cât despre a mă face de râs, o, Doamne, \"ridendo, castigat mores\".

Cu respect,

există iubire, și totuși există blestem, dau lumii, dau lumii de știre, iubesc, am curaj și mă tem\".

Alice,

În ziua în care am înnebunit -aia-n care-am crezut că în final sunt bine-, am înnebunit pentru că sub geamul poeziei era deja plin de cuvinte și gânduri; aruncate de poeți, cuvinte și gânduri simple cum ar fi \"viața e lumina de-a lungul unui drum cuprins între răsăritul soarelui și apusul lui\".

Îți mulțumesc că te-ai scoborât în \"gunoiul\" altora, ca să ne scrii, mie și altor muribunzi cu bioiarbă-ntre dinți, poezie.

Cu drag mult,

Iulian,

Tot citesc și recitesc ce-ai scris, adică (ioana).
Înțeleg totul, zoo, animalele, urâtele, foamea, dar nu și pe tine.
Ceea ce mărinimos categorisești poezie, este orice în afară de.
Iar comentariile confrații mei, unele ar face și zarzavagioaicele să dorească cursuri de mahalajenisme pe Agonia, că doar d-aia îi e, nu?

În ceea ce privește stelele, mon cher, încă n-ai cer al poeziei de unde să nu-ți cadă-n noroiul banalului.

Cu respect totuși,