încotro….

jucau în razele de soare imagini neobișnuite ale unei lumi invizibile n-am înțeles ce căutau aici în soarele meu și de ce tocmai în existențialitatea mea mișcări persuasive mă stârneau să pătrund în spectrul lor să-mi descompun atomii în elemente invizibile gândurile mă purtau deasupra umanității învăluindu-mă în mister intuiția derula pe retină ca-ntr-un sf un mapamond abscons doar din când în când pe wallstreet se mai ivea un bancher cu fața răvășită de ultimile căderi ale bursei nebăgând de seamă câte-o mână întinsă ambarcațiunea cuplată sonor la un melos îndepărtat plutea pe tangajul acestei lumi flashuri de culoare schimbau anotimpurile într-o omogenitate de timp viitorul avea culoarea portocalei mici pete sângerii aminteau fărâma de realitate îngerii cărau pe aripi arsenale de luptă cu fiara voința irezistibilă fixase într-o legătură tainică vanitățile veacurilor rostogolind drame și comedii jucate în labirintul de expiere neantul era plin de umbre și urme continuau zbuciumul în fiecare strălucire de soare un avertisment ardea fără a-i bănui mesajul decantat déjà pe umanitate 18 august 2011