Rodean Stefan-Cornel

Pentru că, atunci când se analizează epigrame, mai ales atunci când vine vorba de prozodie, nu prea îmi place să stau pe margine, intervin și eu:
- de acord cu analiza pertinentă a lui Calimero, cu următoarele observații: \"Țara la mezat\" nu merge, din cauza asonanței menționate și de Nelu Gârda (toți-bucăți), păcat, poanta este bună; \"România\", totuși nu merge, din cauza ritmului (menționat și de Calimero, dar cu o oarecare îngăduință), deși poanta mi se pare foarte bună;
- de acord sută la sută cu Nelu Gârda (felicitări pentru că ai sesizat accentul la calviție, pentru ceilalți, vezi DOOM, p. 114; totuși, nu mi se pare chiar grav);
- nea Mitrule, cu rima ai dreptate parțial; într-adevăr, \"grabă\" nu rimează cu \"oarbă\", dar celelalte rimează; analizează terminațiile începând cu ultima vocală accentuată (deci, la \"știu\", terminația analizată este \"iu\", care este identică cu terminația \"iu\" de la \"scriu\"; la fel la \"ig\"; apoi, terminațiile se analizează, ca să fie identice, din punct de vedere fonetic, nu ortografic, că de aceea am vorbit de \"ultima vocală\", nu de \"ultima literă\", asta apropo de \"el\" și \"elles\");
- are dreptate și Grigore, cu bancul, dar, în cazul de față eu aș fi îngăduitor.
Nu mai stau să fac proporții, după modelul celorlalți, că nu știu ce mai rezultă.
Oricum, adresez și eu felicitarea, copiată de la Nelu Gârda \"pentru idei și pentru productivitate\", dar când văd poante foarte bune puse în versuri cu greșeli evidente de rimă sau de ritm, îmi pare foarte, foarte, foarte rău pentru că autorul s-a grăbit și nu a verificat cu atenție!
Cu aceleași bune intenții, în interesul epigramei,
Cornel Rodean

Dane,
Pentru că nu știu când voi mai putea intra pe site, îți răspund acum, ca am ceva timp.
Deci, \"micile cârcoteli\", care nu atenuează valoarea deosebită a materialului de mai sus:
1. Cuvântul \"clou\", cu forma articulată \"clou-ul\", nu \"cluul\"(vezi DOOM, pag. 157);
2. Ți-o spun în particular, prin e-mail.

Ion Diviza,
Aș putea să spun că nu am participat la concursul de la Chișinău pentru că am fost bolnav, pentru că nu am avut timp, sau mai știu eu ce motive puteam invoca...
Dacă nu apucam să te cunosc, la cele câteva manifestări la care ne-am întâlnit prin țară și pe acest site, poate participam cu câteva epigrame la temele propuse de voi. Dar, după ce te-am cunoscut, nu mi-am mai permis să trimit orice. Deci, nu am fost mulțumit de ce am creat la temele respective și nu am vrut să vă jignesc trimițând ceva, doar așa, la număr...
Cu cele mai alese sentimente pentru ambii,
Cornel

Multă, multă sensibilitate, exprimarea metaforică de cea mai înaltă calitate, o prozodia perfectă (la care am putea adăuga și oportunitatea), sunt doar câteva argumente care dovedesc faptul că avem mai sus o minunată poezie.
Mie, cel mai mult mi-au plăcut, în ordine :
- \"Inimii, să-Ți fim cățuie –\"
- \"Să-ți fac binele, avere –\"
- \"Fă-mi și inima, un cer –\"
Cu admirație,
Cornel Rodean

O să scriu catrenul tău, respectând ritmul ales de tine, după metoda \"silabe accentuate cu majuscule\".

\"DOAM-ne DÃ-I fi-U-lui MEU
CE-ea CE mi-am DO-rit EU:
SÃ-nă-TA-te ȘI ne-POȚI
ȘI-ne-VES-te... FÃ-ră SOȚI.\"

Și acum te întreb: tu pronunți \"DO-rit\" (ca în al doilea vers al tău), sau \"do-RIT\" (ca în dicționare, și cum pronunță aproape toți oamenii în limba română)?

Variantă de rezolvare pentru versul al doilea:
\"Ceea ce-am dorit și eu:\"
Și cu asta iau \"vacanță\" (doar în ceea ce te privește, pentru că există deja riscul să scrie cineva un comenatriu \"Ion+Cornel=love\"
Succes!

Ioane,
- cu \"petrecerea\" a fost doar un exemplu, ca să înțelegi mai bine situația jenantă de a pretinde, în general, că TREBUIE să fii invitat undeva, nu contează unde; bineînțeles că nu a fost o petrecere ci o activitate cultural-artistică...;
- după încheierea evaluării, centralizarea rezultatelor și stabilirea clasamentului am deschis toate plicurile și am identificat pe toți concurenții, nu numai pe primii; aveam nevoie de numele tuturor, ca să fac selecții pentru revista cenaclului și pentru presa locală, care este problema dacă evaluarea se încheiase?
- n-am prea înțeles de ce m-ai citat din textul acela cu mulțumirile adresate domnului Bălăceanu; tocmai pentru faptul că NU era o afacere ascunsă, pentru care \"să rămân dator\", ci o colaborare în folosul epigramiștilor cu scopul realizării unor diplome un pic mai deosebite (personalizate), pentru care am muncit și eu foarte mult, i-am adus atunci mulțumiri publice și nu cred că am greșit; iar Dan are totuși dreptate, cel puțin parțial, în sensul că ceilalți membri ai juriului nu prea îl cunoșteau pe domnul Bălăceanu sau pe Țucă; eu îi știam pe amândoi, cel puțin din scris, nu neapărat personal.
Dane,
Stai liniștit, încă \"nu m-au luat toți dracii\", sunt mai îngăduitor...
Cel mai mult m-au deranjat includerea în nu știu ce \"cooperativă\" (foarte jignitoare apreciere) și acuzele că îi port ranchiună lui Ioan Toderașcu nu știu pentru ce motive (ceea ce m-a mâhnit profund, nu m-a enervat). Problema cu a fi sau a nu fi invitat undeva, parcă m-a și distrat puțin prin modul cum s-au pus problemele. Și, dacă punem la socoteală și faptul că Ion dă înapoi privind acuzele de necinste adresate mie, mi-a mai venit puțin inima la loc.
Ioane,
Eu zic să mai lăsăm și pe alții la discuții... sau să încheiem...
Cornel

Am mari satisfacții atunci când \"mă brodesc\" la idei cu maeștrii. Pentru \"Zebra\" aveam în lucru o definiție care ar fi arătat aproape exact ca cea de mai sus, așa că, dacă n-am terminat-o pâna acum, nu o mai finisez, nu are rost; pentru \"Ureche\", ideea era cam aceeași, pornind de la cercel, nu o mai fac nici pe asta...
În schimb, la \"Țiganul\", de la bun început am avut două variante, din care am postat una. Cealaltă, se aseamănă doar puțin cu a ta și în plus, deoarece era gata de mult, o postez aici:

Un individ mai colorat,
La față și-n limbaj, un om
Ce nu ar fi discriminat
De n-ar avea purtări... de rrom.

În rest, ce să spun? Frumoase toate, deși, spun sincer și eu am dubii, ca și Nelu Gârda, asupra corectei înțelegeri a celei cu țapul și corbul...
Pentru că ceilalți nu au spus, spun eu:
Greșeli de tastare: noaptea (corect \"noapte\"); nici o (corect \"nicio\"); după punctele de suspensie, înainte de următorul cuvânt, trebuie lăsată pauză.
Cu aceeași prietenie,
Cornel

Nelule,
Am citit mai sus 3 epigrame construite corect, în opinia mea, cu prozodia ireproșabilă. Nu sunt probleme, cred eu, nici din alte puncte de vedere (încadrarea la temă, titlul, expunerea temei, pregătirea poantei, limbajul, ortografia ș.a.).
La poante, în opinia mea, a treia este, în mod evident peste celelalte două.
Ține-o tot așa!
Cornel

Nelule,
Foarte bune, ambele, în opinia mea. Remarc excelenta poantă de la a doua, pe o temă generală (soacra și faptul că nu prea tace), care văd că este inepuizabilă. Și prima poantă este foarte bună, dar este impresia că poanta cu \"s-au dus pe aceeași cale și s-au întors pe trei cărări\" a fost prea \"bătătorită\". Prozodia, ca de obicei, fără cusur. Rămâne de dicutat, dacă forma \"Venii\" se acceptă (unii, mai deștepți, mai cițiți și mai bătrâni ca mine în epigramă zic că nu prea...).
Oricum, se vede clar că știi cum se construiește o epigramă. În rest, depinde de inspirație și \"de gustibus\". La un comentariu anterior ți-am scris \"Ține-o tot așa\", iar tu ai răspuns \"Nu tot așa, ci mai bine\". Insist că sfatul meu a fost corect, clar și bine intenționat. Adică tu, de ceva vreme ești pe o panta ascendentă, deci \"ține-o tot așa\".
Cornel

Te lămuresc, chiar dacă o să doară:
Întâi de toate, află de la mine
Că ”javra”-i tot acolo, îi e bine
Și are-același nume: ”ordinară”.

Apoi, de anotimpul care vine,
Sau cum ai încasat-o prima oară,
Ori cum te-ai îmbătat și-ai dat-o-n bară,
Eu ce să zic? Încerc a mă abține.

În fine,-i clar că nu ai mintea trează
(Ți-a coborât cu totul în chiloți)
Când spui că încă te interesează

Când ”te-ai”, deși acuma nu mai poți.
Și cine-ți e iubită, ce contează?
Mai important e că o știm noi toți!

Cu admirație,
Cornel Rodean

Optimism exagerat

Te lauzi c-o să-ți \"tragi\" de toate
Și o să te descurci; se poate,
Dar nu uita, ai o năpastă...
Ți-ai \"tras\" recent și o nevastă...

Cu respect,
Cornel Rodean

Din câte cunosc eu, integramele reprezintă cea mai facilă problemă de rebus. De multe ori, sunt jenant de ușor de dezlegat (domnule Țarină, probabil confundați integramele cu careurile, care, într-adevăr, pun ceva probleme și acestea pot fi cu grade de dificultate diferite, de la cele pentru începători, la cele tematice și până la cele denumite pe scurt \"fantezie\", \"surpriză\", \"cu piste false\" sau cu \"definiții spirituale\").
Referitor la poemul de față, fiind foarte dens în diferite figuri de stil, care de care mai ermetice, dându-ne prilejul să ne exersăm imaginația și fantezia, cred că a-l compara cu o integramă, este o jignire adusă autorului, foarte valoros de altfel.
Dacă vreți să mai ieșiți puțin dintre metafore, să vă amuzați aflând părerea unui rebusist despre integrame, dați un click pe numele meu, intrați în pagina mea și citiți textul umoristic \"O problemă națională (viciu, dependență, boală)\", postat de curând.
Cu tot respectul pentru autor și pentru comentatori,
Ștefan-Cornel Rodean

Cum va fi viitorul?

N-o să-ți țin acum un... \"speech\" -
Din ceva n-o să fac bici -
Dar, să știi, că pentru noi,
Dragul meu, Neluțu... \"boy\",

Ți-o declar și pe-acest... \"site\",
Sper să fie chiar... \"all right\",
\"Trendy\", sau... \"O.K\"., sau... \"cool\"...
Hai, c-am aberat destul!

Nelule, am improvizat ceva pe loc, întrebarea ta era prea tentantă, ca să o las fără răspuns...
Cornel

Prudență

Deși duelu-mi este drag,
Ca să n-ajungem la-alte cele
Și să ne spunem vorbe grele,
Eu, din păcate, mă retrag...

Justificare

De ce mă dau bătut? Ți-oi zice:
Mă tem - și nu am de ales -
Că n-o să mi se mai ridice...
Pe site, nivelul de acces.

Al dumneavoastră, oricând... în orice duel epigramatic,
Cornel Rodean

Vrând în grabă să-ți parcurg
Versul lung, lu-asem trenul
Și din zori până-n amurg
Ți-am tot străbătut catrenul...
(Eugen Sfichi)

Eu tânguielile-ți ascult
Și văd că, din nefericire,
La școală ai chiulit cam mult,
În clasa-ntâi, de la CITIRE.

Cornel

Vizând efecte-n perspectivă,
Cornel, cu mult talent și har,
A scris c-o pană corosivă;
RODEA-N sistemul sanitar...
(Nicolae Lunca)

Într-un sistem ce se menține
Chiar și bolnav, se vede treaba
Că poți fi coroziv degeaba
Când toate-s unse foarte bine...

Cornel

Sunt unul dintre puținii care au avut privilegiul să soarbă acest poem cald, doar la câteva ore de la plămădirea lui, la Sibiu, sâmbătă seara, direct din sufletul autorului. Apoi, nu a mai fost... \"NICÃIERI DISTANȚA\" între noi, am simțit asta după câteva alte... \"ASCULTÃRI\"...
Frate Siliștene, frate Siliștene... \"ardumaș da surda lumii\"... \"numa numele îl strig\"... deși, după cum spui dumneata, maestre, ... \"numele nu este nume, ci doar stea a unui câine\"...
În rest,... \"PÃMÂNT NICÃIERI\"...
Cu deosebită admirație,
Cornel Rodean

Dacă, în plus față de cei care au primit deja volumul, mai este cineva interesat, vă informez că mai am exemplare de oferit. Aștept, timp de câteva săptămâni, mesaje prin e-mail (cornel_rodean@yahoo.com) sau pe această pagină, la „comentarii”.
Numai bine!
Cornel Rodean

Mulțumesc tuturor pentru cuvintele frumoase pe care le-ați scris despre articolul meu, dar meritul principal este al autorului cărții care mi-a dat prilejul să aștern rândurile respective. Ca urmare, eu nu o să mai intervin în comentariile care sper să mai urmeze, decât în situația în care mi se va cere aceasta.
Numai bine tuturor!
Cornel Rodean

Dane,
Nu trebuia să mi le explici și pe primele două tristihuri, deoarece le-am înțeles încă de la prima citire (în paranteză fie spus, știu ce este ”Waze”, și eu îl am instalat și îl folosesc la toate drumurile prin țară).
Dar fiindcă veni vorba de ierarhizări, pentru mine clasamentul este foarte clar: cel mai bun mi se pare al treilea, apoi, „la mică distanță” al doilea și - pe ultimul loc - mult sub nivelul celorlalte, al treilea. Mi-am permis această ierarhie deoarece aici nu este vorba neapărat de a fi specialist în haiku, ci avem de-a face doar cu niște jocuri de cuvinte amuzante pe care le poate „gusta” oricine este cât de cât familiarizat cu rebusul, cu epigrama sau cu subtilitățile limbii române.
Jocul de cuvinte de la primul are - în opinia mea - o mare hibă. El se bazează pe dublul înțeles al cuvântului „circulație” dar... cu sensul de circulație sanguină este discutabilă folosirea lui în contextul dat. Nu este unanim recunoscut că vinul face bine la circulație, dimpotrivă se spune că alcoolul, în general, îngreunează circulația sanguină. Sunt unele păreri că vinul roșu (numai acesta, nu orice vin) ar avea ceva calități de protector al vaselor de sânge, dar asta este altceva.
Numai bine!
Cornel

Mie mi-a plăcut foarte mult, cu atât mai mult cu cât mi se pare dificil să scrii pe o temă atât de discutată (tema fiind, în opinia mea, „Singurătate în doi”).
Din păcate, se pare că textul nu a fost corectat cu atenție înainte de postare. El cuprinde multe greșeli de tastare și - probabil - asta este cauza dirijării lui spre Atelier. Menționez doar câteva: „ca” în loc de „că”, „bladă” în loc de „blândă”, „cainele” în loc de „câinele”, „pieptan”, în loc de „pieptăn”, „ii” în loc de „îi” ș.a.
Vă mai aștept!
Numai bine!
Cornel Rodean

În opinia mea, tema cerea concomitent două elemente: să fie vorba de nuntă, iar nunta să fie într-n sat; în acest sens:
- la primul catren nu prea rezultă că nunta ar fi în sat; poate, doar cuvântul „flăcăi” să sugereze, timid, asta;
- la al doilea, termenul „leliță” salvează oarecum tema;
- la al treilea, se poate înțelege că numai un „țăran” (cu sens peiorativ) își pune pantofi de sport (adidași) la costum; deci nunta este „la țară”, în sat și epigrama respectă tema.
În opinia mea, poanta celui de-al doilea catren este superbătătorită. O spun eu care - să-mi fie rușine! - nu am mai participat de ani de zile la concursurile de epigramă...
Ar mai fi și alte probleme, dar este vacanță. Dane, ești bun de lăudat pentru hărnicia de epigramist și de scriitor în general!
Numai bine!
Cornel