Mediu
Tema concursului: „Azi în sat e nuntă mare”
În drum spre biserică
Întreabă o băbuță, curioasă,
Pe doi flăcăi mai mândri din alai:
- O s-o furați la noapte pe mireasă?
- Păi s-a furat deja, prin luna mai!
Nuntă modernă
Îmi spune o leliță de la masă:
- Eu am întârziat și-s cam în ceață,
Mă uit în jur și nu-i nicio mireasă!
- E pirpiriul ăla, cu mustață!
Nuntă cu fală
Mireasa e la nuntă mândră foc
De mirele ce-arată numa-numa,
(Nici nu credea să aibă-așa noroc)
Costum Armani și adidași Puma.
În drum spre biserică
Întreabă o băbuță, curioasă,
Pe doi flăcăi mai mândri din alai:
- O s-o furați la noapte pe mireasă?
- Păi s-a furat deja, prin luna mai!
Nuntă modernă
Îmi spune o leliță de la masă:
- Eu am întârziat și-s cam în ceață,
Mă uit în jur și nu-i nicio mireasă!
- E pirpiriul ăla, cu mustață!
Nuntă cu fală
Mireasa e la nuntă mândră foc
De mirele ce-arată numa-numa,
(Nici nu credea să aibă-așa noroc)
Costum Armani și adidași Puma.
025
0
- la primul catren nu prea rezultă că nunta ar fi în sat; poate, doar cuvântul „flăcăi” să sugereze, timid, asta;
- la al doilea, termenul „leliță” salvează oarecum tema;
- la al treilea, se poate înțelege că numai un „țăran” (cu sens peiorativ) își pune pantofi de sport (adidași) la costum; deci nunta este „la țară”, în sat și epigrama respectă tema.
În opinia mea, poanta celui de-al doilea catren este superbătătorită. O spun eu care - să-mi fie rușine! - nu am mai participat de ani de zile la concursurile de epigramă...
Ar mai fi și alte probleme, dar este vacanță. Dane, ești bun de lăudat pentru hărnicia de epigramist și de scriitor în general!
Numai bine!
Cornel