Sari la conținutul principal
Poezie.ro
@razvan-rachieriuRR

razvan rachieriu

@razvan-rachieriu

roman
„O boala invinsa este viata omului”

Loc de naștere: Târgu Ocna Copilăria și adolescenta am petrecut-o în Roman Domiciliul actual: Municipul Roman Stare civilă: divorțat Am urmat cursurile Liceului Roman-Vodă, profilul matematică-fizică Am absolvit Facultatea de Științe Economice din Iași În prezent sunt economist la SNGN Romgaz S.A. Secția Roman Pasiuni: cititul cărților ( o zi…

🏆 Critic de Top📚 Centenar Literar📜 Poet Prolific💬 Comentator Activ
1.835
Texte
1
Urmăritori
0
Urmărește
0
Aprecieri
4.810
Vizite
Cronologie
razvan rachieriuRR
razvan rachieriu·
„Dorințele cu margini zdrelite, zimțate” și roase nu mai au puterea de a se realiza și împlini, eșuează în irealizabilul ce aduce în ființă „tristețile”, dezabuzările și deficiențele de perspectivă care ne împing pe „tărâmul” niciundelui și nicăierului.

Pe textul:

„orizontul de mâine" de Ursu Marian Florentin

0 suflu
Context
razvan rachieriuRR
razvan rachieriu·
Absența din viață ne face să „uităm că mai trăim” și „în goana vieții” ignorăm utilul, necesarul și sensul ființării care se devoalează în punctele nodale aflate în întâmplări și ar fi bine să fim vigilenți și responsabili față de „jocul” vieții.

Pe textul:

„Copilăros" de Bogdan Nicolae Groza

0 suflu
Context
razvan rachieriuRR
razvan rachieriu·
Să „trăim fiecare zi” legând conștientizarea existenței la pasiunile hiperbolice ce susțin, incită și energizează satisfacțiile și faptele noastre să fie impregnate de un „bine” cu multiple aspecte, ipostaze și fațete.

Pe textul:

„oare unde ne ducem" de emilian valeriu pal

0 suflu
Context
razvan rachieriuRR
razvan rachieriu·
Dacă ești sofismul unui „crunt adevăr” „ce stă la baza existenței” tale, să-ți accesorizezi viața cu silogismele creației proprii pentru a experimenta arhisuficientul, căci „suficientul” nu este de ajuns în lumea actuală.

Pe textul:

„Manuscris incomplet de la Marea Nordului II" de Claudiu Tosa

0 suflu
Context
razvan rachieriuRR
razvan rachieriu·
„Piscul” se poate afla în cer, când înălțimea lui colosală se racordează la dimensiunile existențiale, sau se poate găsi în lăuntru, construit de potențial, imanență, spiritualitate și sensuri spirituale.

Pe textul:

„golire" de Valeriu D.G. Barbu

0 suflu
Context
razvan rachieriuRR
razvan rachieriu·
„Neobositul dacă” așază cratime între întrebări și răspunsuri, între îndoieli și certitudini, între improbabil și probabil, acolo unde apare certitudinea dispare și echivocul transpare și ar fi mai bine să renunțăm la „dacă” care întunecă veridicitatea.

Pe textul:

„neobositul dacă " de Ottilia Ardeleanu

0 suflu
Context
razvan rachieriuRR
razvan rachieriu·
„Cutia de lemn” o asociez cu „nevisarea”, cu lipsa sensurilor, cu condiționările vetuste și cu tiparele existențiale limitative, „întunericul” în care stă are aspecte de siderare, „uitare” și nu ascunde o „comoară”, ci un simulacru al ei.

Pe textul:

„Cutia de lemn" de Nincu Mircea

0 suflu
Context
razvan rachieriuRR
razvan rachieriu·
„Iubirea” consumată integral transcende viața, produce samadhi-ul și umple lăuntrul omului cu beatitudine, în schimb iubirea falsă nu provoacă fuziunea între suflete și între sine și neîmplinirea ei stârnește resentimente, uri, fricțiuni și separări.

Pe textul:

„Imn iubirii" de Cristian Petru Balan

0 suflu
Context
razvan rachieriuRR
razvan rachieriu·
„Străzile” aflate între coordonatele unui „haosurban” populat de oameni, cunosc toate urmele pașilor noștri, „zorii”, răsăriturile și asfințiturile le găsesc mereu la fel, ele sunt configurațiile orașului și îi cunosc pe fiecare locuitor în parte.

Pe textul:

„ziditori" de Oancea Sorin

0 suflu
Context
razvan rachieriuRR
razvan rachieriu·
SORIN
Apreciez gnomicul, reflexivul, profunzimea și pertinența comentariului, în imanența sa ființează un eseist.
Sunt recunoscător de popasul spiritual pe pagina proprie de creație și te mai aștept aici să-ți materializezi gândirea filozofică.

Pe textul:

„Etica și non-etica 1,2,3,4" de razvan rachieriu

0 suflu
Context
razvan rachieriuRR
razvan rachieriu·
„Nemulțumirea” „murmură” și ruminează „continuu”, atrage „cuvinte” cu semnificații de frustrare și veleități desincronizate cu sensurile tangibile vieții, circulă de la scepticism la inadecvare și de la dorințe aflate înafara ariei ontologicului la pretenții nejustificate.

Pe textul:

„cuvintele au început să bată repede" de Ottilia Ardeleanu

0 suflu
Context
razvan rachieriuRR
razvan rachieriu·
Sacrilegiul se „chinuie” să-l scoată din esența divină din noi pe „Dumnezeu”, însă ar fi ca și cum am extrage totul și fiindul din viață și dacă s-ar realiza, viața ar fi profanată și ar lua aspecte de non-viață.

Pe textul:

„ce trebuie făcut când se moare" de emilian valeriu pal

0 suflu
Context
razvan rachieriuRR
razvan rachieriu·
„Neființa” se încuibează în „haosul” înglobând vacuitățile, nefiindul și neînsuflețitul și fiecare om are în imanență un „demiurg”, însă numai iluminații îl pot vizualiza și aplica realității și vieții proprii.

Pe textul:

„ambiguu" de Ștefan Petrea

0 suflu
Context
razvan rachieriuRR
razvan rachieriu·
„Viața” percepută ca o „oglindă” reflectă exteriorul ce ia forma corporalului, realității și fenomenelor, iar viața percepută ca o imanență descrie interiorul omului și esotericul realității.

Pe textul:

„hărțile rare ale nopții" de Nuta Craciun

0 suflu
Context
razvan rachieriuRR
razvan rachieriu·
„Timpul care se deschide” materializează „așteptările” cu consistențe de dorințe în realizări, beneficii și câștiguri, iar timpul care se închide își suspendă și suprimă ofertele, gratificările, oportunitățile și favorabilul.

Pe textul:

„Ușa" de Alexandru Mărchidan

0 suflu
Context
razvan rachieriuRR
razvan rachieriu·
Ne reactualizăm periodic viața prin schimbări, apelând la liberul-arbitru, astfel că o parte din noi devine „cel” care „nu” mai este și coincide cu „plecarea” din viață, iar cel care este își face intrarea în existență.

Pe textul:

„între oglinzi paralele" de Dunca Valentin

0 suflu
Context
razvan rachieriuRR
razvan rachieriu·
„Singurătatea” e ca o „insulă” în oceanul socialului, iar viața „nu se mai poate întoarce înapoi”, căci trecutul e mort, viitorul nu există încă și de aceea să trăim în prezent, singurul viu, imuabil și sine qua non.

Pe textul:

„suflete în zori" de Ursu Marian Florentin

0 suflu
Context
razvan rachieriuRR
razvan rachieriu·
„Închipuirea” cu tente de viziune proactivă și pozitivă e o „energie vie ce ține mintea trează” și cu tente de imaginativ sprijină, incită și cultivă creația.

Pe textul:

„Închipuiea noastră..." de Cristian Petru Balan

0 suflu
Context
razvan rachieriuRR
razvan rachieriu·
„Nemurirea” e primul „tărâm al libertății”, esența ei pură și sacră este similară esenței ființiale a savaotului și traiectoria ei duce înspre veșnicie și infinit.
„Perfecțiunii” i se asociază extra-numărul descriind infinitul și reprezintă superlativul absolut al Creatorului.

Pe textul:

„zeus la rumperea cămășii " de Cătălin Al DOAMNEI

0 suflu
Context
razvan rachieriuRR
razvan rachieriu·
„Frica” are o „intensitate” negativă și împreună cu fobiile, aprehensiunile și angoasele amplifică grijile până la semnificațiile obstacolelor și vicisitudinilor.
Să ne „confesăm” sinelui superior pentru ca viața să dobândească irizații de „răsărit”.

Pe textul:

„confesiuni" de Ursu Marian Florentin

0 suflu
Context