RRrazvan rachieriu
Verificat@razvan-rachieriu
roman
„O boala invinsa este viata omului”
Loc de naștere: Târgu Ocna Copilăria și adolescenta am petrecut-o în Roman Domiciliul actual: Municipul Roman Stare civilă: divorțat Am urmat cursurile Liceului Roman-Vodă, profilul matematică-fizică Am absolvit Facultatea de Științe Economice din Iași În prezent sunt economist la SNGN Romgaz S.A. Secția Roman Pasiuni: cititul cărților ( o zi…
🏆 Critic de Top📚 Centenar Literar📜 Poet Prolific💬 Comentator Activ
Cronologie
“Oamenii toxici” traversează “Stixul” irealității, cu “bucuria” lugubră “de-a inspira profund smogul” infernului ; ești atentă să-ți pregătești un “viitor” solid și sigur, care să nu se deplaseze “în scaun cu rotile”, și încerci să “decodezi misterul edenului fără divagațiile cărnii”, iar recurența “banalului certifică revelația esenței”.
O poezie densă, eclectică, alambicată și elevată, în care fiecare vers e filigranat cu migală.
O poezie densă, eclectică, alambicată și elevată, în care fiecare vers e filigranat cu migală.
Pe textul:
„Antecamera inimii" de Maria Elena Chindea
0 suflu
Context“Nicio cale nu e de nepătruns”, nicio “fericire” nu este interzisă și inaccesibilă, dar “vânătoarea” fericirii de către oameni porniți în căutarea ei, așa cum au căutat filoanele de aur, o “dă peste cap”, o debusolează și bulversează, însă, din păcate, cei care o găsesc își activează egotismul, care face ca și “clipele să plesnească de ciudă”.
Peste ochii unora s-a depus “gheața”, astfel încât percep deformat realul, ca o realitate polară.
Peste ochii unora s-a depus “gheața”, astfel încât percep deformat realul, ca o realitate polară.
Pe textul:
„Nici o cale nu e de nepătruns" de Silviu Somesanu
0 suflu
ContextSORIN
Sunt recunoscător că îmi dezvelești mantia depusă peste poezie printr-o analiză pertinentă, oscilez între “regretul” de a nu fi scris o poezie mai bună și bucuria subtilă și rafinată produsă de interpretarea atentă.
NOEMI
Da, e greu să mă debarasez de gnomic, reflecții și cugetări în favoarea lirismului autentic, genuin și imaginativ.
Aștept cu încântare interpretarea poeziilor proprii de o poetă, căci constat că filozofia nu te-a ocolit, dimpotrivă.
Sunt recunoscător că îmi dezvelești mantia depusă peste poezie printr-o analiză pertinentă, oscilez între “regretul” de a nu fi scris o poezie mai bună și bucuria subtilă și rafinată produsă de interpretarea atentă.
NOEMI
Da, e greu să mă debarasez de gnomic, reflecții și cugetări în favoarea lirismului autentic, genuin și imaginativ.
Aștept cu încântare interpretarea poeziilor proprii de o poetă, căci constat că filozofia nu te-a ocolit, dimpotrivă.
Pe textul:
„Așteptarea și dorul. Nu am încredere" de razvan rachieriu
0 suflu
ContextPoezia curge frumos, în flux continuu, ideea poetică se concretizează și cristalizează în mai multe versuri și nu într-un singur vers, ceea ce apreciez, “niciun efort” nu este inutil, “nu îngreunează memoria” celui ce o lecturează, totul este genuin, firesc, poezia “urcă prin gând”, incitându-l, miroasă a “iarbă” proaspătă.
Mi-a plăcut și ritmul calin al poeziei și “adierile” mângâietoare ale versurilor care nu forțează imaginația, drept pentru care te felicit.
Mi-a plăcut și ritmul calin al poeziei și “adierile” mângâietoare ale versurilor care nu forțează imaginația, drept pentru care te felicit.
Pe textul:
„uneori sângele miroase a iarbă" de Rodica Lupu
0 suflu
Context“Scrii despre el”, care s-a dovedit a fi un “eu din viitor”, despre “insistența” lui agasantă, care îți induce o “stare bizară”, ca o osmoză între “respect” și invidie față de “dreptatea” lui, despre misterul și ciudățenia cu care se înconjoară, și ai temerea că dacă faci “pasul greșit” să nu iradiezi ridicolul și “rușinea”.
Faci trepte din versuri pentru a junge teafăr la eul tău “din viitor”.
Faci trepte din versuri pentru a junge teafăr la eul tău “din viitor”.
Pe textul:
„pentru că astăzi fluieră ciudatul" de Ioan Postolache-Doljești
0 suflu
Context“Bezna atemporală” o asociez cu neantul, căci atâta timp cât temporalul există în om și înafara lui, neantul nu se poate infiltra în existență, fiind înlocuit de tenebre, întunecime și pâclă, însă omul e o ființă socială, iar societatea o vezi ca o “aglomerație împuțită ca un câmp de luptă”.
Impotența sau alergia la sex se aseamănă “cu un imens gest de lehamite în vârful bărbăției”, iar spleenul zilei “trâmbițează estetica urâtului” (totuși estetica ține de frumos).
Ești un poet cu vocație poetică intensă și febrilă.
E cea mai bună poezie pe ziua de azi.
Impotența sau alergia la sex se aseamănă “cu un imens gest de lehamite în vârful bărbăției”, iar spleenul zilei “trâmbițează estetica urâtului” (totuși estetica ține de frumos).
Ești un poet cu vocație poetică intensă și febrilă.
E cea mai bună poezie pe ziua de azi.
Pe textul:
„[până am ajuns la vârsta potrivită]" de Daniel Dăian
0 suflu
ContextNu-mi place ultimul vers, doar nu îți dorești moartea, l-aș schimba astfel : “hai viață te aștept, să muști din moarte până rămâne din ea doar strigătul neputincios”, căci “la următoarea trecere” a fericirii vom fi pregătiți să o abordăm și să o convingem să facă parte din viața noastră.
Intimitatea ta e “capitonată” cu senzualitate și voluptate feminine, însă nu înțeleg de unde și de cine “ai fost alungat”, poate din/de iubire.
Intimitatea ta e “capitonată” cu senzualitate și voluptate feminine, însă nu înțeleg de unde și de cine “ai fost alungat”, poate din/de iubire.
Pe textul:
„treceri " de Macovei Costel
0 suflu
Context“Într-o lume a marionetelor” plimbate de destin în lesă, cu botniță la gură pentru a opri calomniile fără motiv, mușcând dur și crud din ceilalți, nenorocirea, “drama” sau tragedia trec neobservate, pierdute printre “clișeele” platitudinilor și obtuzității.
Într-o astfel de lume, “poți fi o femeie fără chip”, căci “în imaginația accidentală a necunoscuților”, nu ești decât o fantoșă, un nume plutind în derivă prin oceanul socialului.
Într-o astfel de lume, “poți fi o femeie fără chip”, căci “în imaginația accidentală a necunoscuților”, nu ești decât o fantoșă, un nume plutind în derivă prin oceanul socialului.
Pe textul:
„consimțământ" de Daniela Luminita Teleoaca
0 suflu
ContextCred că mi-ar place “să fac surf” pe o viață modelată sub forma brizanților înalți cât valoarea unei poezii deosebite, să fac “surf” pe spuma densă a “invidiilor și a urii”, spărgându-se pe țărmul stâncos al sorții, să fac “surf” pe valul unui “adevăr” “de nouă ori mai înalt” decât cea mai înaltă minciună.
“Lumea lui Dumnezeu” manifestă idiosincrazii, repulsii față de “subterane”.
“Lumea lui Dumnezeu” manifestă idiosincrazii, repulsii față de “subterane”.
Pe textul:
„Ultrasonografie (X)." de Bot Eugen Iulian
0 suflu
Context“În ochii tăi se scaldă imaginile” unei realități, care se înfășoară cu “sufletul tău înnorat”, care se deschide “gândurilor odihnite în firida memoriei”, care ascultă “tăcerea fibrelor” timpului “alunecat peste trup”, așa cum iubirea alunecă din suflet în sentimente.
“O încetinire de ritm existențial” permite poeziei să se manifeste debordant, schimbând starea “mohorâtă” cu o bucurie subtilă și specială.
“O încetinire de ritm existențial” permite poeziei să se manifeste debordant, schimbând starea “mohorâtă” cu o bucurie subtilă și specială.
Pe textul:
„În ochii mei se scaldă imagini" de Silviu Somesanu
0 suflu
Context“Timpul supersonic” întrece viteza strigătului lansat ca o navă înspre Dumnezeu, care nu are loc în “bisericile strâmte” vizitate de blasfemii și sacrilegii ; “timpul supersonic” întrece viteza gândurilor, însă nu poate depăși viteza luminii și face vraiște prin “ruina”, paraginile vieții.
Zilele se încâlcesc printre ramificațiile multiple ale existenței, a cărei “voce” acoperă țipetele stridente ale suferinței, a cărei durere se transmite oamenilor.
Zilele se încâlcesc printre ramificațiile multiple ale existenței, a cărei “voce” acoperă țipetele stridente ale suferinței, a cărei durere se transmite oamenilor.
Pe textul:
„aglomerație la knossos" de Ileana Popescu Bâldea
0 suflu
ContextO poezie optimistă, mă bucur pentru tine că ți se pare “frumoasă viața” și la sărbătoarea ei participă Dumnezeu pentru a oficia botezul oamenilor cu binecuvântare și mântuire, căci “inima” se sincronizează cu gândurile caline, “sufletul există în lumină”, iar “mâhnirea” traumatizată se schimbă “într-un aparent zâmbet larg”, care se plimbă “țanțoș” “pe strada minciunii” indezirabile.
“Avântul” din poezie omagiază “frumusețea clipei”, în sincron cu frumusețea vieții și “frumusețea gândirii”.
“Avântul” din poezie omagiază “frumusețea clipei”, în sincron cu frumusețea vieții și “frumusețea gândirii”.
Pe textul:
„avânt" de Ioan Postolache-Doljești
0 suflu
Context“O zi bătrână”, cu anii adunați din zilele precedente, “strânsă în ea ca un hublou”, ți se dezvăluie, iar tu îi mângâi “părul ce avea culoare de râu tulbure”, sufletul ei dansa cu sufletul tău.
În poemul propriu s-a pitulat toamna, cu soarele privindu-ne printr-un hublou opac de nori, cu zilele zgribulite, și atunci te retragi în viciul cotidian, care este “cafeaua”, inițiindu-te în arta plăcerii zilnice.
În poemul propriu s-a pitulat toamna, cu soarele privindu-ne printr-un hublou opac de nori, cu zilele zgribulite, și atunci te retragi în viciul cotidian, care este “cafeaua”, inițiindu-te în arta plăcerii zilnice.
Pe textul:
„Mă mângâie toamna" de Alina Maria Ivan
0 suflu
Context“Lumea e punctul minuscul din cerul fiecăruia”, însă poate crește până la rană, în miezul lumii stă “frumusețea întreagă”, nedistorsionată de simulacre fetide și imunde, clamând fericirea ca o “binecuvântare”, când suferința este cocoșată de greutatea plăgilor.
“Locul nostru e aici în mijlocul acestui miracol”, “în măruntaiele luminii”, și decât să trăim în tern, prozaic și searbăd, mai bine ființăm într-un mister nedescifrat.
“Locul nostru e aici în mijlocul acestui miracol”, “în măruntaiele luminii”, și decât să trăim în tern, prozaic și searbăd, mai bine ființăm într-un mister nedescifrat.
Pe textul:
„ars amandi" de Daniela Luminita Teleoaca
0 suflu
ContextSORIN
Haosul și efemerul fac parte din existența noastră, de aici vine apetența pentru ordine și nemurire, care într-adevăr sunt “supraumane”.
Mă bucur că ți-ai lăsat privirea analitică să cutreiere poemul, și că ai găsit în el “calități profetice”.
Haosul și efemerul fac parte din existența noastră, de aici vine apetența pentru ordine și nemurire, care într-adevăr sunt “supraumane”.
Mă bucur că ți-ai lăsat privirea analitică să cutreiere poemul, și că ai găsit în el “calități profetice”.
Pe textul:
„Atât de mare vs atât de mic 4,5" de razvan rachieriu
0 suflu
ContextO poezie sensibilă, răbdătoare cu timpul, din moment ce scrii : “Pesemne și mâine va mai fi o zi”, zilele se mișcă lent, grațios, ca într-un “vals”, iar “pe luciul apei” se întrevede “promisiunea altor lumi”, în care reverberează “muzica iluzorie a depărtărilor”.
Eu percep o “osteneală” plăcută, o acalmie depusă “peste așteptări”, o calinitate a timpului, în care suferința lipsește.
Eu percep o “osteneală” plăcută, o acalmie depusă “peste așteptări”, o calinitate a timpului, în care suferința lipsește.
Pe textul:
„Ostrov 14" de Florentina-Loredana Dalian
0 suflu
Context“Când plouă” și ploaia enervează, agasează prin insistența ei, te “strecori tiptil” în tine, unde ai pus sufletului “ferestre”, pentru a se primeni și a-i lumina sălașul, însă “propriile angoase” au fost prinse în “pânza de păianjen”, pentru a fi gustate de sine.
“Când toate cuvintele sunt dezmembrate”, le pui “aripi”, pentru a se strânge toate în cer, coagulându-se în înțelesuri profunde.
“Când toate cuvintele sunt dezmembrate”, le pui “aripi”, pentru a se strânge toate în cer, coagulându-se în înțelesuri profunde.
Pe textul:
„fără cuvinte" de Daniela Luminita Teleoaca
0 suflu
ContextO poezie care se dezvăluie lectorului în forță, cuvintele au energie, chiar dacă imaginile nu sunt prodigioase, uimitoare, uluitoare, m-a izbit “peste față rafala de vânt” a poeziei, care nu este nici cuminte, nici obraznică, zvâcnind pe un nivel de mijloc, însă, ceea ce e important, poemul, odată citit, lasă ceva în urmă, poate senzații, poate stări, poate emoții, poate impresii, sau poate toate la un loc.
Controlezi bine poezia cu puterea gândurilor poetice.
Controlezi bine poezia cu puterea gândurilor poetice.
Pe textul:
„Niciuna din zile nu va fi la fel" de Silviu Somesanu
0 suflu
ContextTot ce-ai “fi vrut” nu s-a realizat, s-a prefăcut în “nimic”, de unde tragi concluzia că “nu suntem decât deșertăciune”, însă suntem mai mult decât atât, suntem și speranța care are tentele răsăritului, și compasiunea bandajând oameni suferinzi, și iertarea tuturor înnobilând omul, și toleranța de a-i accepta pe ceilalți așa cum sunt, cu defecte și cu calități.
O poezie care putea să ofere mai multe, unele versuri sunt fruste, iar ultimul vers eu îl interpretam invers :
“Totul suntem și ne-om topi în tot”.
O poezie care putea să ofere mai multe, unele versuri sunt fruste, iar ultimul vers eu îl interpretam invers :
“Totul suntem și ne-om topi în tot”.
Pe textul:
„Nimic..." de Dumitru Sava
0 suflu
Context“Oamenii cărora simțurile li s-au dezvoltat peste măsură”, percep acut și intens realitatea dezvăluită în iridescențe esoterice, fiecare simț în parte ”declanșează anumite stări”, însă este necesar să facă efortul de a sincroniza și armoniza stările între ele.
Astfel de oameni, “într-o lume rigidă”, intolerantă și crudă, sunt “forțați să se adapteze”, căptușindu-și “fragilitatea”, pentru a nu se sparge la contactul cu realul contondent.
Astfel de oameni, “într-o lume rigidă”, intolerantă și crudă, sunt “forțați să se adapteze”, căptușindu-și “fragilitatea”, pentru a nu se sparge la contactul cu realul contondent.
Pe textul:
„Atingerea" de Otilia Mărculescu
0 suflu
Context