RRrazvan rachieriu
Verificat@razvan-rachieriu
roman
„O boala invinsa este viata omului”
Loc de naștere: Târgu Ocna Copilăria și adolescenta am petrecut-o în Roman Domiciliul actual: Municipul Roman Stare civilă: divorțat Am urmat cursurile Liceului Roman-Vodă, profilul matematică-fizică Am absolvit Facultatea de Științe Economice din Iași În prezent sunt economist la SNGN Romgaz S.A. Secția Roman Pasiuni: cititul cărților ( o zi…
🏆 Critic de Top📚 Centenar Literar📜 Poet Prolific💬 Comentator Activ
Cronologie
Dacă conversăm cu „durerea” pentru a-i descoperi punctele slabe, dacă o „plimbăm prin visele” noastre, hrănind-o cu „sângele” nostru, vom putea lupta eficient cu ea, și nu ne-ar mai „bântui” intempestiv.
Singurătatea „știe toate secretele” intimității, cu ea ne „învelim” când „frigul” se insinuează ca un coșmar înfricoșător, și dacă am descoperi un „antidot” pentru toate tipurile de suferințe, sănătatea ar veni iar în prim-planul vieții noastre.
Singurătatea „știe toate secretele” intimității, cu ea ne „învelim” când „frigul” se insinuează ca un coșmar înfricoșător, și dacă am descoperi un „antidot” pentru toate tipurile de suferințe, sănătatea ar veni iar în prim-planul vieții noastre.
Pe textul:
„oglinzi paralele" de Anghel Geicu
Recomandat0 suflu
ContextÎn tine „mai porți câteva urme” divine, faci polemică cu Dumnezeu pe tema „răutăților lumii”, care, de la primordial și până în prezent, cuprinde oamenii care au evoluat în toate sensurile, și pozitiv, și negativ, iar „traiectoriile” destinului său, nu sunt prestabilite, predeterminate, ci au sinuozități, bucle sinusoidale.
„Dumnezeu” are răspuns pentru oricare „întrebări”, de orice natură ar fi ele.
„Dumnezeu” are răspuns pentru oricare „întrebări”, de orice natură ar fi ele.
Pe textul:
„Traiectorii" de Teodor Dume
Recomandat0 suflu
ContextE-atâta ploaie în poezia ta, încât toate celelalte lucruri și toți oamenii parcă se volatilizează în ploaie, „plouă” atât de mult, încât Bacovia ar fi invidios.
Fiindcă plouă în exces, ai evidențiat categorii de ploaie : ploaie „tomnatică”, ploaie „cu ciudă”, ploaie „ca-n marele lumii potop”, ploaie „de-a surda”, ploaie „frenetică”, ploaie „nemernică”, ploaie „aproape”, ploaie „departe”, ploaie „bezmetică”, și unde este atâta ploaie, nu pot lipsi apatia, nevroza și deprimarea.
Fiindcă plouă în exces, ai evidențiat categorii de ploaie : ploaie „tomnatică”, ploaie „cu ciudă”, ploaie „ca-n marele lumii potop”, ploaie „de-a surda”, ploaie „frenetică”, ploaie „nemernică”, ploaie „aproape”, ploaie „departe”, ploaie „bezmetică”, și unde este atâta ploaie, nu pot lipsi apatia, nevroza și deprimarea.
Pe textul:
„Bacoviană" de neculai lunca
Recomandat0 suflu
ContextOmul e „o formulă organică complexă” care cuprinde în desfășurarea ei sufletul, sinele și gândurile, își creează vectori verticali înspre cer pentru a anihila „gravitația” apăsătoare.
Poeziile siderale au uneori „cârcei galactici”, iar „bolile” poetului se transmit poemelor, care sunt entități spirituale familiarizate cu zborurile.
Poeziile siderale au uneori „cârcei galactici”, iar „bolile” poetului se transmit poemelor, care sunt entități spirituale familiarizate cu zborurile.
Pe textul:
„e nedrept să dansezi cu fred astaire" de Tudor Gheorghe Calotescu
0 suflu
Context„Zilele atârnă” deasupra oamenilor „ca niște cârpe murdare” spălate de apa ploilor și „folosite la ștersul” mizeriilor depuse în oameni, care sunt o fracție ce are la „numitor” nefiindul concretizat în 0, iar la numărător finitudinea sa, astfel că rezultatul împărțirii tinde către + infinit, reflectând dorința omului de a fi atotcuprinzător și atotcunoscător ca și Creatorul.
„Libertatea” decentă rămâne în om, iar ceea ce dă pe dinafară este legat de coerciții.
„Libertatea” decentă rămâne în om, iar ceea ce dă pe dinafară este legat de coerciții.
Pe textul:
„sunt tânărul în care s-au descoperit hieroglifele după războiul" de Daniel Dăian
0 suflu
Context„Timpul se-ngroașă” absorbind lesturile zilelor, „și-ncepe să semene a altceva”, ce aduce cu un om frământat de „ezitări, amânări, agonii”, sau cu un animal sălbatic, căci îi auzim urletele neputincioase.
„Oamenii sunt opaci, au mimici de clandestini”, fac din viață ceva ilicit pentru a-și motiva anomaliile, „trag obloanele” peste viața lor, pentru a nu le fi violată intimitatea patologică, iar malformațiile creează „senzația” alienantă „de nimeni și nimic”.
„Oamenii sunt opaci, au mimici de clandestini”, fac din viață ceva ilicit pentru a-și motiva anomaliile, „trag obloanele” peste viața lor, pentru a nu le fi violată intimitatea patologică, iar malformațiile creează „senzația” alienantă „de nimeni și nimic”.
Pe textul:
„suspendat" de Daniela Luminita Teleoaca
0 suflu
ContextSecțiunea finală a poeziei mustește de reflexivitate de bună calitate, o sumă de aforisme lirice conferă o nouă dimensiune poemului.
Am dileme dacă e bine să „trăiești realitatea ca pe o iluzie”, mă tem de consecințele generate de apariția deziluziilor, oare e mai bine reversul, să trăim iluziile ca pe o realitate, oricum iluziile ne pot duce către „drumul spre deșertăciune”, căci ele ne fac „vulnerabili” la efectele realului.
Ce-i al tău, e-al tău, nu degeaba te comentez constant.
Am dileme dacă e bine să „trăiești realitatea ca pe o iluzie”, mă tem de consecințele generate de apariția deziluziilor, oare e mai bine reversul, să trăim iluziile ca pe o realitate, oricum iluziile ne pot duce către „drumul spre deșertăciune”, căci ele ne fac „vulnerabili” la efectele realului.
Ce-i al tău, e-al tău, nu degeaba te comentez constant.
Pe textul:
„Trăiesc realitatea ca pe o iluzie " de Silviu Somesanu
0 suflu
Context„Divinitatea” nu face „erori”, fiindcă e perfectă, doar omul în imperfecțiunea lui este străbătut de sumedenie de erori, cele mai multe le face inconștient, este un exemplar jalnic ce imită prost divinitatea, cu viața un „spital” ambulant, din care iese temporar pentru a intra din nou.
Nu-mi place deloc primul vers, ai încercat ceva, dar nu ți-a reușit.
Nu-mi place deloc primul vers, ai încercat ceva, dar nu ți-a reușit.
Pe textul:
„mărturisiri" de Ștefan Petrea
0 suflu
ContextȘTEFAN
Aș fi vrut să te convingă toate paradoxurile, însă decât nimic, mai bine unul, dar pentru mine e mai importantă prezența ta, pe care o doresc constantă, pe pagina personală de creație.
Aș fi vrut să te convingă toate paradoxurile, însă decât nimic, mai bine unul, dar pentru mine e mai importantă prezența ta, pe care o doresc constantă, pe pagina personală de creație.
Pe textul:
„Paradoxuri 19,20" de razvan rachieriu
0 suflu
ContextO poezie foarte expresivă, însă și dură, șocantă pe alocuri, horror pe unele secțiuni :
„atunci am ucis toate păsările
toți fluturii
și vântul am ucis
degeaba”.
Scrii ca și cum scrâșnești din dinți, „cu înverșunare nebună”, „cu sânge și ură”, poate suferința te-a inspirat, văd și o doză de sadism diluat de liric :
„până am orbit
până am surzit
până am muțit
am și murit puțin”, însă pe ansamblu poezia e de calitate și transmite emoții puternice, chiar dacă negative.
„atunci am ucis toate păsările
toți fluturii
și vântul am ucis
degeaba”.
Scrii ca și cum scrâșnești din dinți, „cu înverșunare nebună”, „cu sânge și ură”, poate suferința te-a inspirat, văd și o doză de sadism diluat de liric :
„până am orbit
până am surzit
până am muțit
am și murit puțin”, însă pe ansamblu poezia e de calitate și transmite emoții puternice, chiar dacă negative.
Pe textul:
„Moartea mea străină" de petre ioan cretu
0 suflu
ContextCuvintele „vindecă sălbăticia singurătății”, „tămăduind” rănile crescute pe muguri ființiali, se aștern supuse peste „muțenia strigătului” adâncind genunea, „ca și cum poetul în respirația durerii” aduce esotericul în trăirea sa în cuvânt.
O poezie simplă, cuminte, având o serenitate firească, ușor de înțeles și de comentat.
O poezie simplă, cuminte, având o serenitate firească, ușor de înțeles și de comentat.
Pe textul:
„iscodiri" de Anisoara Iordache
Recomandat0 suflu
ContextDe ce „7 limbi” și nu 7 miliarde de limbi, căci fiecare om vorbește pe limba lui, are propria lui matrice lingvistică, și ceea ce vorbește un om nu se aseamănă, decât în proporție mică, cu ceea ce vorbește alt om.
Dacă am avea alt sistem temporal pus la punct, poate am vorbi și „despre ziua a 8-a”, căci „omul” se înscrie în coordonatele temporale actuale, și nu are „ochi” decât pentru viața sa.
Dacă am avea alt sistem temporal pus la punct, poate am vorbi și „despre ziua a 8-a”, căci „omul” se înscrie în coordonatele temporale actuale, și nu are „ochi” decât pentru viața sa.
Pe textul:
„Rogvaivo" de Paul Alex
Recomandat0 suflu
ContextAm rezonat cu plăcere la secțiunea : „să explici la cârciumă semnificația afecțiunii e ca și cum ai cere groparului să respecte codul manierelor elegante când îți sapă groapa”.
„Zăngănitul ironiilor împinge pe cel neinițiat”, dacă sunt îndreptate către el, spre ridicol, și atunci acesta își înfășoară indignarea în tăcere, iar „emoțiile fâlfâie” neputincioase, când ar trebui să răspundă virulent la ironii.
O poezie cu adevărat valoroasă, pe frontispiciul ei scrie talent.
„Zăngănitul ironiilor împinge pe cel neinițiat”, dacă sunt îndreptate către el, spre ridicol, și atunci acesta își înfășoară indignarea în tăcere, iar „emoțiile fâlfâie” neputincioase, când ar trebui să răspundă virulent la ironii.
O poezie cu adevărat valoroasă, pe frontispiciul ei scrie talent.
Pe textul:
„închiriez răsăritul pentru că îmi beau cafeaua la miezul nopții" de Elena Aprozeanu
Recomandat0 suflu
Context„Aștepți să te mai naști” o dată, pe un alt tărâm, în care să vorbești „limba frunzelor”, să vezi altfel de „lucruri”, și să te miști printre entități non-umane, căci pe acest tărâm timpul curge altfel.
„Mușcai nemilos cu gura din timp”, și acesta sângera secunde moarte, ca o „hrană sfărâmicioasă”, iar clișeele au rămas „între dinți”, „sunetele” se ridică „vertical” și secționează „cerul” în care ne-am pus idealurile.
„Mușcai nemilos cu gura din timp”, și acesta sângera secunde moarte, ca o „hrană sfărâmicioasă”, iar clișeele au rămas „între dinți”, „sunetele” se ridică „vertical” și secționează „cerul” în care ne-am pus idealurile.
Pe textul:
„Mușcam nemilos cu gura din timp" de Silviu Somesanu
0 suflu
ContextNu vrei să „tulburi necunoscuta din sistemul” complex și dinamic al vieții, o poți transforma în cunoscut pe care să-l sincronizezi cu „infinitul”, să-i „dai amploare”, iar când iubirea se „va lovi de umbre”, dispersându-și sentimentele, și va deveni la rândul ei umbră, să căutăm în sfera vieții portaluri către „o altă viață”, înscrisă în coordonatele poeziilor.
„Nava” plecată „spre nicăieri” sugerează deruta, ambiguitatea, lipsa unui sens care să ofere reper clar în viață.
„Nava” plecată „spre nicăieri” sugerează deruta, ambiguitatea, lipsa unui sens care să ofere reper clar în viață.
Pe textul:
„Când se topește necunoscutul din noi" de George Pașa
0 suflu
ContextEști „singurul care poate umbla viul deja mort”, nu-ți place „scenariul” în care se încadrează viața ta, prin el te miști ca un zombi în căutarea viului în nefiind, viața nu poate fi un „lung metraj de succes”, din simplul motiv că are hiatusuri care nu pot fi interpretate în niciun fel.
„Dimineața este singurul lucru” pe care nu vrei să-l împarți cu alții, ea marchează începutul viciului concretizat în „cafeaua” pe care o bei.
„Dimineața este singurul lucru” pe care nu vrei să-l împarți cu alții, ea marchează începutul viciului concretizat în „cafeaua” pe care o bei.
Pe textul:
„nu mă las pradă detaliului dimineața" de Daniel Dăian
0 suflu
Context„Plecările-n gând sunt distanțe pe care le punem între natura terestră și cea cerească din noi”, „plecările” din realitate deschid portaluri în care ființa se teleportează pe tărâmuri onirice, „plecările” din iubire clamează frigul pentru a îngheța sentimentele, și determină instalarea „vidului” în care plutesc „iubirile înșelate”.
Orice „plecare” sparge o fereastră, și orice apropiere deschide puzderie de ferestre, pentru a intra cohortele „speranțelor”.
Orice „plecare” sparge o fereastră, și orice apropiere deschide puzderie de ferestre, pentru a intra cohortele „speranțelor”.
Pe textul:
„voi ști sigur atunci" de Ioan Postolache-Doljești
0 suflu
ContextPoemul nu e „fals”, e autentic, genuin, sincer, vast, privirea lui înregistrează amănuntele iubirii și ale vieții, „plictisul” e o stare cu care încerci să te obișnuiești, „privirea” conduce poemul, îl îndreaptă înspre zonele în care se simte confortabil.
„Gândirea” o ia înaintea corpului, ea poate circula prin viitor, ca o variabilă aleatoare, nu ești „conformist”, și atunci când trebuie, „minți de îngheață peștii-n acvariu”.
„Gândirea” o ia înaintea corpului, ea poate circula prin viitor, ca o variabilă aleatoare, nu ești „conformist”, și atunci când trebuie, „minți de îngheață peștii-n acvariu”.
Pe textul:
„privire pătrunzătoare" de Cosmin Brehoi
0 suflu
Context„Ceva ca un metronom”, ce poate fi Dumnezeu, sau destinul universal, sau Ființa unică, sau imanența lumii, sau forța infinită, „măsoară ritmul nostru” global, a cărui „muzică” nu are „început” și nici „sfârșit”, în ea se prefigurează sonoritățile eterogene ale existenței.
„Să suportăm tot adevărul”, ar fi prea crud, ar genera un catharsis, din care am ieși sleiți, traumatizați psihic, ca și cum ne-ar izbi o „rafală” atât de puternică, încât ne-ar culca la pământ.
„Să suportăm tot adevărul”, ar fi prea crud, ar genera un catharsis, din care am ieși sleiți, traumatizați psihic, ca și cum ne-ar izbi o „rafală” atât de puternică, încât ne-ar culca la pământ.
Pe textul:
„azi este duminică" de ioana negoescu
0 suflu
Context„Femeia” trivială „capătă o înfățișare de lup flămând”, pornită la vânătoarea de bărbați, „are-n ochi o sclipire” în care huzurește lubricul, trăiește într-o „zonă sălbatică”, în care se dăruiește cum se dăruiesc genunile tenebrelor, „foamea ei de dragoste” nu se potolește niciodată, nu înțelege virtutea așa cum „noaptea nu-și mai înțelege întunericul obișnuit”.
Lumina ta lirică e vizibilă, însă nu-și exhibă intensitatea.
Lumina ta lirică e vizibilă, însă nu-și exhibă intensitatea.
Pe textul:
„Visele sunt inundate de lumină" de Silviu Somesanu
0 suflu
Context