Poezie
Trăiesc realitatea ca pe o iluzie
2 min lectură·
Mediu
Prin noaptea răcoroasă trece îngerul somnului,
are arome de vis și lumină sub aripi,
între clipe își grăbește zborul și nu întâlnește obstacole
doar grija să nu-mi tulbure liniștea.
El ocrotește permanent oamenii și mai ales copiii
îndepărtează spaima, teama de umbre și întuneric,
aduce pacea sfântă ca într-o zi la amiază,
înalță sufletul și luminează fața la icoane.
Odaia în care intră capătă căldura cu adieri ușoare
ce se simte ca o bucurie prin somn,
semenii toți cred că le strecoară-n suflet
dulcea odihnă și trupul devine imponderabil.
În inima mea se zbate îngerul vieții,
dragostea lui și dragostea mea sunt în floare
ca o pădure de salcâmi spre care se îndreaptă albinele
și mierea curge în potirele de argint ale zilei.
Sângele se miruiește-n alveole cu aer curat,
timpul clocotește cu atâta putere-n voință,
în altare sfinții se roagă milostivi
și fiecare ne așteptăm la o binecuvântare.
Trăiesc realitatea ca pe o iluzie
și ajunge pe drumul spre deșertăciune,
numai târziul o ia înainte și rămân în urmă.
Clipele trăite intens devin vulnerabile și se scurg
risipesc energii într-o lume în care se suferă
pentru arderea lumânării și flacăra se stinge
ca un vis pe care nu ți-l amintești.
024.303
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Silviu Somesanu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 201
- Citire
- 2 min
- Versuri
- 27
- Actualizat
Cum sa citezi
Silviu Somesanu. “Trăiesc realitatea ca pe o iluzie .” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/silviu-somesanu/poezie/14086825/traiesc-realitatea-ca-pe-o-iluzieComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
SS
Realitatea de cele mai multe ori e dură, deaceea trăirea ei ca pe o închipuire, când ai îmaginație, o face mai umană, mai posibilă de trăit valorificând doar partea ei frumoasă și adevărată,fără să te lamentezi în lipsa de orizont și dezamăgire.
0
Am dileme dacă e bine să „trăiești realitatea ca pe o iluzie”, mă tem de consecințele generate de apariția deziluziilor, oare e mai bine reversul, să trăim iluziile ca pe o realitate, oricum iluziile ne pot duce către „drumul spre deșertăciune”, căci ele ne fac „vulnerabili” la efectele realului.
Ce-i al tău, e-al tău, nu degeaba te comentez constant.