Rogvaivo

eu la poezia asta n-am înțeles titlul adică R.O.G.V.A.I.V dar o de unde?
cele 7 limbi fragmente din ce, aș corela lumina atunci sunt culori
uite de ce mi-a fost greu să găsesc relația poemului cu titlul
revenind la text pare un eu profetic post-apocaliptic apropo de referire la ziua opt.
Cu drag și sărbători cu bine!

Cea rogvaivă este toamna,și era o formulă de adresare către ea, Rogvaivo sau Curcubeico, al cărei festin de culori e o limbă comună tuturor oamenilor de la începutul lumii. O limbă care înfățișa toamna vieții ca pe o renaștere și nu ca pe o moarte. Mi-am dat seama că mesajul a fost prea incriptat, nu atât intenționat cât poate dintr-o dorință de a amplifica metafora.

Vă doresc multă căldură și lumină.

Paul

Femeia rogvaivă cu cele 7 limbi ale ei...Cald și sensibil poemul!

Interesantă perspectiva celor 7 limbi ale unei femei. Și de fiecare dată când îi tai câte o limbă alte două apar în locul ei... și așa s-au format toate limbile zilelor noastre și întreg spectrul cromatic:)

te mai aștept,
Paul

De ce „7 limbi” și nu 7 miliarde de limbi, căci fiecare om vorbește pe limba lui, are propria lui matrice lingvistică, și ceea ce vorbește un om nu se aseamănă, decât în proporție mică, cu ceea ce vorbește alt om.
Dacă am avea alt sistem temporal pus la punct, poate am vorbi și „despre ziua a 8-a”, căci „omul” se înscrie în coordonatele temporale actuale, și nu are „ochi” decât pentru viața sa.

Există un singur măr și 7 miliarde de oameni care-l percep fiecare în felul lui diferit de ceilalți, dar mărul e unul singur. Așa am văzut și cele 7 culori.

Vă mulțumesc de vizită și vă mai aștept,

Paul