RRrazvan rachieriu
Verificat@razvan-rachieriu
roman
„O boala invinsa este viata omului”
Loc de naștere: Târgu Ocna Copilăria și adolescenta am petrecut-o în Roman Domiciliul actual: Municipul Roman Stare civilă: divorțat Am urmat cursurile Liceului Roman-Vodă, profilul matematică-fizică Am absolvit Facultatea de Științe Economice din Iași În prezent sunt economist la SNGN Romgaz S.A. Secția Roman Pasiuni: cititul cărților ( o zi…
🏆 Critic de Top📚 Centenar Literar📜 Poet Prolific💬 Comentator Activ
Cronologie
Să construim o “barieră” din pozitivul ce strânge vocațiile, fericirea, bucuria, optimismul și succesele, pe care să o punem între “viață” și “moarte”, pentru ca moartea să nu mai facă intruziuni în spațiile vieții, și să dezinfectăm cu “clor” ceea ce a infestat nefiindul.
Pe textul:
„heartless" de Daniela Davidoff
0 suflu
Context“Galopatul” cailor are întrucâtva similitudine cu cavalcada gândurilor care tasează conceptele, iar “nechezatul” cailor are similarități cu vocea hohotindă a unor gânduri ilogice, absurde și ridicole.
Ideea de a dedica o întreagă poezie cailor nu mi se pare cine știe ce.
Ideea de a dedica o întreagă poezie cailor nu mi se pare cine știe ce.
Pe textul:
„fără aplauze" de Ioan Postolache-Doljești
0 suflu
ContextViciul care activează plăcerea ce nu poate fi în acest caz decât grosieră, rudimentară, însă rezistentă, este un “rău necesar”, iar binele nu este necesar, ci se aplică în comunitate benevol și altruist, și forța “vitală” asigură “supraviețuirea”, iar dacă lipsește această forță, omul este împresurat de blazare, defetism, fatalitate și compulsivitate.
Pe textul:
„noaptea în care am vindecat luna de pe cer" de Cristina-Monica Moldoveanu
Recomandat0 suflu
Context“Omul de zăpadă”
vrea să devină
om viu
și roagă timpul
să-i scoată
celelalte anotimpuri
căci s-ar topi
și să-l proiecteze
într-o iarnă
perpetuă.
vrea să devină
om viu
și roagă timpul
să-i scoată
celelalte anotimpuri
căci s-ar topi
și să-l proiecteze
într-o iarnă
perpetuă.
Pe textul:
„om de zăpadă" de Ottilia Ardeleanu
0 suflu
ContextPoezia este un eseu liric despre “instinct”, care a rezonat cu reflexivitatea proprie, însă mi-aș exprima pe scurt câteva gânduri despre instinct : “e regele vieții” numai pentru oamenii gregari, troglodiți, ignari și violenți, care au propensiune pentru instincte, însă pentru oamenii raționali, realiști și pentru artiști, instinctul e un reziduu, căci arhetip în viața lor sunt gândurile, rațiunea și spiritul.
Felicitări, eseul s-a mulat pe corpul reflexivității !
Felicitări, eseul s-a mulat pe corpul reflexivității !
Pe textul:
„Instinctul" de Cristian Petru Balan
0 suflu
Context“Nu ai avut” consecvența “de a continua”, de a definitiva, de a finaliza ceea ce ai întreprins, “ai creat constant noi începuturi”, pe care le-ai pictat în nuanțele răsăritului, iar “dezgolirea de sine” se cere acoperită de substanța poeziilor, căci poeziile ți-au rafinat, stilizat și exacerbat “simțurile”.
Pe textul:
„departe" de Daniela Luminita Teleoaca
0 suflu
ContextDacă cineva m-ar întreba “ce-aș vrea să fiu”, i-aș spune că aș alege esența fericirii imateriale, fără înveliș somatic, căci în corp își face albie suferința și boala, iar esența indestructibilă a fericirii mi-ar asigura nemurirea.
N-aș vrea să fiu cum ai optat tu, “stâncă”, pentru că nu m-aș putea mișca, și nici “apă”, pentru că în timp ea devine stătută, fetidă și imundă.
N-aș vrea să fiu cum ai optat tu, “stâncă”, pentru că nu m-aș putea mișca, și nici “apă”, pentru că în timp ea devine stătută, fetidă și imundă.
Pe textul:
„plâng streșinile a uitare" de Macovei Costel
0 suflu
Context“Dorurile” se multiplică în iubirea cu “miresme” de fiori erotici, căci prin iubirea perfectă, desăvârșită, cu miez de plenitudine și extaz, cunoaștem iubirea lui “Dumnezeu” față de noi, ambele tipuri de iubire fiind consubstanțiale și similare.
Pe textul:
„despre" de Ștefan Petrea
0 suflu
Context“Când soarele” își trimite lumina pentru a te scoate “afară din moarte”, te întorci la viață sleită și letargică, și ești “atât de obosită” și surmenată, încât ai nevoie de energie, pe care ți-o poate oferi creația proprie, care are propria stea, deși minusculă în raport cu soarele, sub forma sinelui spiritului.
Pe textul:
„Joc cosmogonic " de Iulia Elize
0 suflu
ContextȊți “aliniezi” poeziile “după holograma perfecțiunii”, și vrei să le încarci cu energia desăvârșirii, îmbrăcată somptuos, maiestuos și cu stil în hainele cuvintelor ce curg năvalnic și impetuos în poem, care are nevoie de spații lirice pentru a se desfășura amplu, "perfecțiunea" este "reductibilă" și se împarte până nu mai rămâne din ea decât esența.
Pe textul:
„Potcovind pegași pe rigolă" de Maria Elena Chindea
0 suflu
ContextAșa cum creația divină ne modelează încontinuu, și noi am ales evoluția ce crește prin progres, tehnologie și modernism, debarasându-ne de involuția cu cohorta ei de retrograd, la fel oamenii au capacitatea, pe care eu o văd ca pe o minune, de a crea oameni noi.
Pe textul:
„acum cred că merge de-a-mbușelea" de Ioan Postolache-Doljești
0 suflu
ContextScrii inspirat de fațeta tenebroasă, stranie și sinistră a vieții degradate de vicisitudini și dereglări psiho-somatice și cerebrale, din moment ce crezi că “dragostea nu poate duce decât la ură și violență”, și percepi o “societate” în declin, cu structurile conveniențelor, regulilor și dogmelor șubrezite, infestată de duplicitatea, necinstea și insidiosul oamenilor.
Pe textul:
„apăsați aici să pierd jocul!" de Marinescu Victor
0 suflu
Context“Creierul” nu poate fi “fărâmițat”, este un organ ce produce și procesează gândurile, în el își are locația mintea, în cel mai rău caz unele gânduri se pot sfărâmița, distruge, elimina și anihila, și în această situație creierul produce gânduri noi, vibrând în “unde” cerebrale.
Pe textul:
„Omul contemporan" de Nicolae Diaconescu
0 suflu
ContextTe “înfășori în vorbe” ce au conținut de “complimente”, putând fi adevărate, construind o empatie a aprecierii, sau false, adăugând vieții fragmentele zgrunțuroase ale minciunii.
N-ai avut răbdarea, inspirația sau travaliul de a elabora o poezie mai lungă, cu mai multe idei interesante și neobișnuite.
N-ai avut răbdarea, inspirația sau travaliul de a elabora o poezie mai lungă, cu mai multe idei interesante și neobișnuite.
Pe textul:
„am devenit o femeie inaccesibilă" de Irina Lazar
0 suflu
Context“Trilul” de pasăre
învață zborul
pe aripile eufoniei
“orașul” doarme
cu ochii deschiși
ce au luminiscențele și formele
panourilor electronice.
Am clipit o dată și poezia s-a terminat.
învață zborul
pe aripile eufoniei
“orașul” doarme
cu ochii deschiși
ce au luminiscențele și formele
panourilor electronice.
Am clipit o dată și poezia s-a terminat.
Pe textul:
„tril de mierlă" de nicolae tomescu
0 suflu
Context“Ger în zori de zi”-
lumina incipientă
a căpătat țurțuri
linși de “câinele” lumii.
“Seară de iarnă”
noaptea a închiriat
câteva ore
din timpul
ce vrea să coordoneze
viața omului.
“Noapte de iarnă”
stelele și-au închis pleoapele
iarna se pregătește
de hibernare.
Cea mai simplă și ușor de creat poezie e haik-ul.
lumina incipientă
a căpătat țurțuri
linși de “câinele” lumii.
“Seară de iarnă”
noaptea a închiriat
câteva ore
din timpul
ce vrea să coordoneze
viața omului.
“Noapte de iarnă”
stelele și-au închis pleoapele
iarna se pregătește
de hibernare.
Cea mai simplă și ușor de creat poezie e haik-ul.
Pe textul:
„O zi de iarnă" de Dan Norea
0 suflu
ContextCei ce cred că “nimic nu este tragic” în viață percep fațeta luminoasă a ei, iar cei care cred că existența este perturbată de schimbări dramatice, privesc viața prin caleidoscopul spiritualității ce are excrescențe funeste.
Pe textul:
„asa bolnavi sau doar primăvăratici" de Daniela Luminita Teleoaca
0 suflu
ContextToți suntem “atinși în ceea ce nu se vede”, în ceea ce nu arătăm, în ceea ce-i numai al nostru, când suntem jigniți, “păcăliți”, înșelați și mistificați, te înscrii în aria normalității, iar poeziile tale o transcend, și “nu întreci măsura”, nu faci excese care să te proiecteze dincolo de zona ta de confort.
Pe textul:
„În rest totu-i normal" de Silviu Somesanu
0 suflu
Context“Nicio putere” laică “nu poate strivi” omul, nu-l poate reduce la umilința crasă similară cu ridicolul straniu și cu jalnicul stigmatizat, dacă își face din speranță încredere, din ambiție țeluri și din viață sensuri, și toate acestea împreună îl impulsionează și îi conferă energia necesară să ducă ziua până la capăt, multiplicată în ciclicități de intervale temporale egale.
Pe textul:
„Acorduri printre dezacorduri" de George Pașa
0 suflu
ContextO poezie neconvingătoare, ai ales un anotimp care încă nu și-a intrat în drepturi, finalul e absurd și deplasat, are urme și stigmate de blasfemie, poate dacă făceai poezia mai lungă apăreau și câteva idei interesante.
Pe textul:
„o altă primăvară" de Ottilia Ardeleanu
0 suflu
Context