Poezie
plâng streșinile a uitare
1 min lectură·
Mediu
ce-ai vrea să fii m-a întrebat?
dacă-aș putea alege, aș vrea să fiu stâncă
și secoli întregi m-aș oferi vânturilor turbate
ca să-și înfigă colții-n mine
iertându-li-se oamenilor
și ploilor m-aș oferi
să muște fărâmă și să-mi spele rănile
ducându-le la-ntâlnirea cea mare
iar soarelui
m-aș oferi ca să mă coacă
pită la marginea gliei
ca să despart lumile și lacrimile
ești sigur că asta vrei?
mai bine piatră decât om
sau dacă se poate
mai bine apă
să plâng din cer a ploaie
să spăl toate rănile pământului
și să mă odihnesc pe o plajă
răsuflând nopțile pe îndelete
la lumina lunii
iar dacă lumea nu m-a mai vrea omăt
m-aș întoarce primăvară
să-mi sărut zorile
și florile
023.343
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Macovei Costel
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 119
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 25
- Actualizat
Cum sa citezi
Macovei Costel. “plâng streșinile a uitare.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/macovei-costel/poezie/14103590/plang-stresinile-a-uitareComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
MCstanca nu reprezinta imobilismul ci doar o stare de repaos... iar apa in sine este un continuum, stagnarea cuprinzand elementele ce se rup de matca. Multumesc Razvan pentru lectura si semn.
0
N-aș vrea să fiu cum ai optat tu, “stâncă”, pentru că nu m-aș putea mișca, și nici “apă”, pentru că în timp ea devine stătută, fetidă și imundă.