Poezie
Nebunul și înțeleptul
1 min lectură·
Mediu
M-am întâlnit cu nebunul
i-am pătruns în minte
am colindat printre sinapse sfâșâiate
cugetul îi era scormonit
de gheare
creierul îi era electrocutat
de aberații
ochii îi erau încleiați
de lichidul descompus
în putrefacție
al neînțelegerii realității
înăuntru era dezordine
sufletul era rupt în franjuri
bucățile îi erau aruncate
peste o stivă de sentimente vraiște
înăuntru rânjea cineva
m-am cutremurat :
eram eu.
M-am întâlnit cu înțeleptul
m-a primit la masă
cu ideile sale filozofice
am dat mâna cu cugetările și reflecțiile
mi-a servit experiența sa de viață
în blat de tort
ca desert mi-a oferit
dulceață de înțelepciune
m-am uitat atent
la efigia dinlăuntrul său
și m-am văzut pe mine.
Am pătruns în universul virtual
al calculatorului
mi-a povestit viața sa
derulată în fișiere
i-am cunoscut gândurile electronice
și ideile desfășurate în biți
sângele său electric
alimenta inima- procesorul
m-a frapat asemănarea izbitoare
cu structura minții mele.
Dacă eu sunt un melanj
dintre un nebun și un înțelept
si creierul este un calculator virusat
cu uluire și teamă mă întreb
cum sunt văzut de oameni ?!
084.084
0

dintre un nebun și un înțelept
cu uluire și teamă mă întreb
cum sunt văzut de oameni ?!
ca un om asemeni lor, fiindca toți suntem un melanj și ne recunoaștem unii în ceilalți.
totuși ce rol are calculatorul aici? ultima strofă nu pare să-l ia în considerare la rețeta \"parte nebun parte înțelept\".
Cu prietenie,
Adela