Stau.Ma gandesc
La societatea plina de rugina,
La oamenii cu foame de inavutire
Si-ncerc sa cred ca vremi mai bune o sa vina,
Ca lumea iese-ncet si sigur din orbire.
Mi-e mila, o mila
Iau în calcul arhetipul, căci femei sunt multe tare,
O să-ncep cu Preacurata, plec capul la cea mai mare!
Ușă făr' de cheie, tipa! Zisă 'scândură uscată',
S-a-ncăpățânat, nebuna, și-a ajuns chiar
Susurul râului zglobiu încarc-a văii pace,
Până și regnul păsăresc, unit în simțiri, tace,
În nemișcarea majestuoasă a codrului, rășina
Se străduiește ne-ncetat balanței talerul a-nclina,
La
Să vorbești la general,
Îi treabă cu dichis,
Merge doar din vârf de val,
În drum spre paradis.
Vorbești de-ocean, vezi, bunăoară,
În chip de picătură
Util e să-l cunoști pe tot
Nu doar
Se umple marea de-ntuneric,
Se umple de minciună,
La ceas târziu, când chiar și greieri-și spun ultim 'Noapte bună!'
Se răscolește-nvârtoșat, trosnește și suspină,
În încercarea de-a spăla a
Sunt stele mii și mii pe cer,
La fel și pe pământ,
Sunt simfonia lumii lor,
Sunt pulbere de vânt.
Născută stea din stea, rămâne,
Chiar și de-i zice Mielul,
Băgări de seamă s-ai, rumâne,
Să-nțepi la fel și rău și bun e, vezi tu, Mărăcine,
Modul cum ai să-nveți, tălică, ce-i rău și ce e bine;
Ai doar a sta, și-a urmări, ce unde coincide,
Și-a cântări ce iese-apoi, când cercul se
Ce face OM din om neom?
Ce-i face viața lungă?
Să steie viața sub un pom...
Dar ușurel la pungă
Să tragă-n brazdă zi cu seară
Să-mbie și cezarul
Îi dă cu vară după vară
E mai dulceag
Când totu-i clar precum un cer senin de vară
Ce-și oglindește privirea în ocean,
Când împărțim la toți aceeași scară,
Adie-ncet, suav și dulce, umbra de podgorean.
Doi suntem toți, ce devin
Puțin probabil, zic acum,
Să fie doar o boală
Și scuturîndu-se de scrum
Pe bolta-albastră zboară
Și lasă jos, hăt jos de tot,
Sub munții de cenușă
Aspecte negre-ntradevăr
Ce îi stăteau
C-un gol primordial se umple pieptul,
Cuprinde-organe, piele, păr, mucoasă,
Sufletul, tacticos își cere dreptul,
Aruncând mii de săgeți ce-arată către casă!
Atenția-i distrasă din inima
Cuvântul, bată-l sfântul, de când o fii pământul,
Transformă-ntr-o formă, niciodată conformă,
Țintește, lovește, instinctele trezește,
Vibrează, afiliază, arareori contează.
Compensează când
Sunt mort!
Si mort e tot in jurul meu!
Sufletul meu e mort,
Mort e si creierul,
Sant pe de-a-ntregul mort
Si totusi vad...,aud...
Ce mi se-ntampla oare?
De ce sant mort si nu ma
Lumea-i o mare de suspine
Ce se ridica-n sus, spre nori
Inselaciune, indiferenta, denigrare,
Punerea hoitului pe primul loc
Inaintea oricaror valori morale,
Sant toate crime la adresa
Privirea-i cu ochi galeși și fierbinți,
Pasul decis, balansul elegant,
Din gură cu-orice slovă minți,
Precis timpul în doi ți-e antrenant!
Măsori la fel și sclavi și președinți,
Afirmi ades
RB