Epidemie de garduri

A dat epidemia-n garduri Se sting pe capete Cad din picioare Ca dinozaurii. Garduri din metal domesticit, Împletit ca niște vise îmbătate de somn Garduri din lemn resemnat Transpirând motorină Garduri din nuiele care s-au decis Să prindă rădăcini împreună... Triste garduri Le mănâncă pământul Gleznele Mor gardurile Eliberând aerul dintre ele Copacii nu mai știu Unde să-și părăsească frunzele Gardurile acestea blamate Pentru toate singurătățile din lume Gardurile acestea știrbe Care te lasă să vezi doar ce vor ele Gardurile acestea nevinovate Gardurile acestea inutile... Cineva le furase de mult porțile Să-și facă rai în curte.