Balada clipei

poezia ta m-a tulburat cu adevărat. mai laes prin felul în care se insinuează imaginile și ce răzbate dincolo de ele.
ritmul pare pur și simplu rotund, învăluie, și împreună cu indeteterminările de la finalul strofelor creează abisul chiar în centrul acestei poezii și al cuvintelor ei. ultimul vers însă nu mi-a plăcut. parcă a stricat tot. asta e senzația mea.
niciodată nu poți știi dacă e de dorit să trăiești prin libertatea pe care ți-o dau senzațiile, nu? pentru că și căderea în abis îți dă o puternică senzație de libertate. fie și iluzorie, fie și de-o clipă.e mai bine decât în lumea reală cu stăpâni peste tot. ce plăcere dulce-amară...

Dacă ai remarcat, am sorbit concomitent fiecare din dulcele-amar al celeilalte. Ce ai avut de spus la adresa acestei \"încercări de zbor\", are multă importanță pentru mine. Simt bucuria de a mă fi făcut înțeleasă, ți-am ascultat sfatul și-ți sînt recunoscătoare pentru valoroasa incursiune. Pînă la o nouă întîlnire.

îmi place mult mai mult. și ce ușor a fost, nu? cuvintele,aproape te sperie uneori cu puterea lor...

Cuvintele-s răni mult mai grele și perle mai de preț, dacă au fundal emoțional. E o temă aparte. Cristina, îți mulțumesc profund.

Mi-a placut poezia ta, Radmila, cu o observatie:ultima strofa cred ca mai trebuie lucrata.Acest \"decit\" se repeta, dupa parerea mea, in mod nejustificat si devine obositor.

Rudy Valentino

Florine, de la înălțimea ta venite aceste cuvinte aduc o Majoră bucurie minusculității mele microscopice. Mai în glumă, mai în serios, dar remarcă imediata luare de către mine atitudine. Îți mulțumesc sincer și din inimă pentru apreciere și observație.

\"Un plîns rămas fără cuvinte
Ș-o clipă-n care am zburat. \"

Mi-a placut... pe gustul meu.

cred ca poezia asta merita citita de cat mai multa lume.si-ar merita locul in recomandate dupa parerea mea.
e un progres vizibil pentru autoare, drept pentru care o felicit si ii urez mult succes mai departe.
asa cum ziceam ieri cuiva, cand poezia cu forma fixa aduce macar 1% ceva nou, captiveaza si chiar dupa citire ramane.
dati domle o stea ca-i pacat sa ramana textul asa

... ca sa ma calmez si sa privesc detasat.
Cu toate astea nu pot sa vad decit o suita de rime rasuflate. Mai ales \"cind\" si \"gind\". Cred ca e pentru a miliarada de miliarda oara cind rimeaza.
In planul continutului, poezia ar fi un remake al celebrului cintec \"Un\' te duci tu, mielule?\" daca nu finalul nu ar fi cu adevat neasteptat. Din ultimul vers aflam ca oaia pentru o clipa a zburat. Cu toate ca nu ni se spune nici cind, nici unde, faptul ramine remarcabil. Dupa asemenea lectura, imi apar cu strasnicie ultima certitudine care mi-a ramas: aceea ca porul nu zboara!

Mihaela, ochiul tău mi-a găsit tăcerea în umbră și mi-a readus zîmbetul.
Vladimir, plăcut îmi e să remarc un gust deopotrivă, chiar și pentru o clipă.
Claudiu, m-ai surprins cu supraaprecierea, ai fost un critic prietenos și, deși nu scriu p-u *, etc, primesc mai mult cînd remarc încă o trecere, ciar și-n formă de atac. Iar acel mic % îmi mulțumește orice așteptare.
Florin, sper c-ai încetat numărătoarea, de altfel ești foarte activ zilele astea și mă miră incursiunea ta constructivă. Ai ghicit cu \"mielul\", îmi suna prin minte zilele acelea, iar rima e \"problema\" mea și-s întru totul de acord că nu vin cu noi combinări. De fapt nu-mi pun problema și uit de matematică cînd vine pe la mine cîte o modestă poezioară. Ai grijă totuși, că într-o zi ei, porcii, or să zboare. La urma urmei, ce nu face progresul? ;)
Tuturor inspirație și zile calde nu doar la propriu!
-umbra-