Petru Dincă

Foarte frumoase epigramele! Eu cred că puteți schimba ,,fi\'nd\'\', din a 4-a epigramă cu ,,fiind\'\', deoarece arată mai frumos și textul se poate citi la fel de bine.
Cu stimă,
Petru

Ella,
Poți folosi, dacă dorești, citatul din Blaga drept motto la poezia ta.
Scuze pentru întârziere.
Cu toată simpatia,
Petru

Bun, e o traducere, dar numele autorului poeziei care e? Cred că e primul lucru care trebuia specificat.
P. D.

Florina,
Revin la poezia ta, care mi-a plăcut foarte mult. Deși sună și așa foarte bine, îți propun o mică schimbare, care ar face-o să sune și mai frumos, și anume să înlocuiești ,,în zadar\'\' cu ,,zadarnic\'\'. Dacă vrei, poți să ții cont de sugestia mea, dacă nu, nu.
Cu toată simpatia,
Petru

Corina,
Poezia ta mi se pare foarte interesantă. Ea povesteste despre inocența și teribilismul aduse brusc la realitate de loviturile dure și neașteptate ale vieții. Mi-a plăcut versul ,,gravitația a fost singura lege care ne-a despărțit\'\', care e plin umor negru. N-am înțeles, însă, ce ai vrut să spui cu ,,lumea ne dădea fifty fifty\'\'.
Cu multă simpatie,
Petru

Vali,
Mi-a plăcut evocarea ta cu un aer ușor elegiac, care îmi amintește puțin unele povestiri ale lui Sadoveanu (,,Domnu\' Trandafir\'\', ,,Un om năcăjit\'\'). Tulipanul tău, mărturie a unor vremuri apuse, e și el ,,un om\'\' necăjit. Și o mică recomandare: verbul ,,să-și petreacă\'\', din ,,furnicarul de oameni venit să-și petreacă\'\' sună mai bine ,,să petreacă\'\'. Mi-au plăcut și epigramele tale. O să te citesc în continuare.
Cu bucuria lecturii,
Petru

Mi-a plăcut poezia. E o confesiune nostalgică, sensibilă. Ai câteva mici greșeli: ,,putreziciune\'\' trebuie articulat, ,,perpetuuă\'\' trebuie scris ,,perpetuă\'\'. Eu aș spune ,,eram ca o bucată de soare\'\'.
Cu bucuria lecturii, Petru.

Bună, Florina,
Frumos haiku-ul tău și foarte adânc. Este în el o mare încărcătură ideatică și mai ales afectivă. În plus, este și foarte muzical.
Cu simpatie,
Petru.

Eu sunt mai nou pe site, dar o să încerc un comentariu, pe cât posibil, obiectiv.
Mai întâi, textul (după toate corectările făcute) mi se pare o meditație lirică ușoară, puțin șăgalnică, ușor obscură, dar destul de plăcută la lectură. În ceea ce privește disputa cu privire la oportunitatea folosirii relativului ,,ce\'\' sau a conjuncției ,,de\'\' în construcția discutată, din punct de vedere gramatical sunt corecte ambele variante. Diferența e dată numai de registrul lingvistic: ,,ce\'\' merge într-o exprimare mai elevată, iar ,,de\'\', într-una mai populară. Eu aș opta pentru folosirea lui ,,ce\'\', care mi se pare și mai eufonică.
Cu multă stimă, Petru.

Textul este foarte profund. Mie mi se pare că vorba aici de o exorcizare a spaimelor existențiale prin împăcarea cu destinul, cu viața, și prin întoarcerea la starea adamică și la increat. Prin tema întoarcerii la origini, versurile amintesc, din nou, de ,,Pescarul Amin\'\', pe care cred că l-ai citit, și de foarte frumoasele stihuri ale lui Blaga: ,,În somn sângele meu ca un val / se trage din mine / înapoi în părinți\'\'. Din poemul tău aș remarca, în mod deosebit ,,până ce sunetele coboară prin inima abia palpitând\'\'. Cu simpatie, Petru.

Mi-a plăcut poemul, mai ales finalul ,,lișițele au adormit/din plasa de tăcere la care țeși întruna/rămâne un fir îndeajuns de lung pentru orice sfârșit\'\'. E în el o incantație a liniștii, ceva care te învăluie ca într-o vrajă și în care te pierzi treptat, ,,ai fi alunecat în adânc, te-ai fi lăsat până la capăt\'\', cum spui tu mai sus. Poemul îmi amintește, într-un anume sens, de ,,Pescarul Amin\'\' al lui Voiculescu. Cu stimă, P. D.

E haioasă! Iar titlul îmi amintește de îndemnul lui I. Heliade Rădulescu: ,,Scrieți, băieți, numai scrieți!\'\', care se poate citi și: ,,Scrieți, băieți; nu mai scrieți!\'\'.