Paul Bogdan

Dacă aș m-aș apuca să comentez \"complexul oedipian\" m-aș încadra în rândul \"ageamiilor din jur\". Am să o fac deoarece acest text este o invitație din partea ta. Un fapt de remarcat care îl înalță oarecum pe Oedip. Acesta săvârșește acele două crime în necunoștință de cauză. Conștientizarea patricidului și al incestului îl duc la procese de conștiință. Lucru neîntâlnit în poezia ta, la o vârstă înaintată... și nu la una fragedă asupra căreia s-a oprit Freud.
În ciuda acestei bombastice declarații de iubire incestioasă, poezia are o anumită tandrețe.

Virgil, nu cred că stilul se poate compara cu cel al lui Dodu, îl poți întâlni în toate prozișoarele mele. Se vor niște episoade. Chiar am fost tentat să leg acest text de \"Înfometare\" și încă nu mi-a ieșit această idee din cap.
Despre \"urechelile\" pe text nu am cum să mă supăr, dimpotrivă. Acesta este și motivul pentru care l-am postat aici, în acest atelier, pentru a învăța de la alții.

N-am vrut să te acuz, Nick, îmi pare rău că s-a înțeles așa. Iar gândul nu este prost, o mulțime dintre noi nu am apucat să vedem acele filme și să citim acele povestiri. Dă-i bătaie înainte:)

Nick, din păcate nu am urmărit de la început peripețiile lui Păcală și de aceea nu știu care este istoria acestor peripeții. Ce este sigur este faptul că mi-e cunoscută această poveste și pasaje exacte din ea dar nu mai țin minte dacă din filmul care îl avea ca protagonist pe Papaiani sau din vreo carte citită în copilărie.

Am avut două experiențe... paranormale, să le spunem, de acest gen. Nu prea multe comentarii că mă leagă cine citește:)

Și uite cum dintr-o părere asupra textului trebuie să primesc din partea unui necunoscut replici mitocănești. Scrieți fraților cum vreți, ridicați unul altuia osanale și piedestale!

Alina, rămân la părerea mea, acele speculații lingvistice sunt o alegere nefericită!

PS Albule, acolo se vroia a fi \"absurd\" și nu \"abstract\"... mea culpa.

PS A da stele unor astfel de texte înseamnă a încuraja autorul care se află pe un drum greșit și de a favoriza un curent absurd în poezie. Deci, dumneata Domnule Albu, îi faci Alinei și celor ca ea, care au potență literară, un deserviciu.

Pe acele cartonașe sunt desenate anumite figurine aparent fără noimă care ar trebui sa inducă subiecților idei, sentimente sau imagini din realitate. Subiectul acestei poezii este unul foarte banal pe care autoarea l-a hiperbolizat în mod abstract și nefericit (plici!). Și reacția dumitale despre \"paloș\" și \"nebunatec\" s-ar putea încadra în aceeași categorie deoarece ai descoperit în ele conotații sexuale când eu am vrut doar să spun că te simți un făt frumos gata de reacții voinice și pripite, ceea ce s-a și dovedit.
Cu toate că m-ai insultat începând cu al doilea comentariu eu nu-mi permit să te jignesc sau să te numesc \"neam prost\" așa că mă limitez în atenționa foarte serios despre felul în care mi te adresezi.
Nu îți cunosc autoritatea în materie, probabil că ești un critic literar care îți susții ideile prin însăși notorietatea persoanei. Te rog să mă lămurești și pe mine în această privință ca să nu mă trezesc dialogând cu un intelectual rasat, eu, micul și neînsemnatul mâzgălitor de poezie.

Domnule Vladimir (Domn, că doar nu ne-am tras de nojice cu Măria Ta). Intelectualul meu nu-i treaba matale iar hermeneutica nu se mănâncă cu mămăligă, așa că nu te enerva. Am semnalizat nu numai o stea dată aiurea (la prima vedere are toate ingredientele... deci... nu le are), ci și moda care se află pe site, aceea de a reinventa poezia.
Iar pe cavalerul nu are rost să o faci că nu am atacat-o pe Alina în nici un fel... sau poate ai paloșul gros și nebunatec?!
P.S. Eu am toți dinții în gură iar fraza plastică despre cartonașele psihitarului nu era un îndemn la control ci, așa cum n-ai ghicit, o explicație a noului stil, adică, din rahat se face bici dar... nu prea face \"plici\"...

Ingredientele se pun în ciorbă sau în ghiveci. Acestei poezii i-ar sta foarte bine fără expresii forțate.

-în care tributul vocilor formează capete gri
-semidrepte sporulând pe jumătăți solare

Văd că la fabrica de poezii se poartă în ultimul timp crearea unor metafore bobmastice și epitete abstracte.
Se vrea o interpretare intelectă a cartonașelor atât de simple din cabinetele psihiatrice.

Acel simbol biblic sa fie un inger gras, rosu, decadent si evident... asexuat?!:))
E, daca-i biblic mesajul nu ma apuc acum sa fac exegeze, las a(A)utorul sa-si desavarseasca creatia...

spor la scris!

Eu fiind un facator de poezie mai pipaibila n-am prea reusit sa diger acest fel de post-modernism.
Am citit si sueno 3 unde am intalnit ca si aici epitete cam fortate. Acolo: calcaiul clarvazator, cimitire telecomandabile. Aici: decadenta asexuata...
Nu spun ca aceste poezii nu au farmecul lor. Dupa opinia mea aceast text este mult mai reusit decat 3-ul care este de-a dreptul bombastic.
Dupa opinia mea nespecialista poezia este o imagine scrisa. Aici ai un fel de imagine de un rocambolesc fortat. Un Dali cenusiu.
Este o incercare... poate duce undeva. Cine stie?!
Sa ne citim cu bine!

Niciodată nu am înțeles \"poezia matematică\" a Orianei și i-am spus asta de câte ori am avut ocazia. Această poezie este mult mai plăcută pentru mine decât altele fiind mai aproape de cele ce scriu eu.
Despre cele născute la subsolul acestei poezii aș vrea să-mi exprim și eu părerea.
Am în față pagina de autor a Orianei și ceea ce văd nu-mi place. Scrie foarte rar sau, poate, postează foarte rar un text pe site. Cel puțin mult mai rar decât o făcea cu un timp în urmă. O astfel de critică la adresa ei o descurajează și o să-i inducă o pauză în scris ceea ce nu este indicat pentru \"formarea mâinii\" unui scriitor.
Fiecare dintre noi avem perioade și perioade. Eu n-am mai scris ceva bun de luni de zile, aștept inspirațiunea cauzată de un motiv sau altul, de o trăire sau alta pe care, plin de ciudă, am să o exploatez la maxim. Căci ce ne face scriitori dacă nu redarea, printr-un exercițiu continuu, a experiențelor, sentimentelor, trăirilor noastre.
Eu zic că furtuna aceasta este o bagatelă și-i recomand Orianei mult calm.
De asemenea, cunoscând noua pasiune a ei pentru proză îi recomand să continue exercițiul în ambele tărâmuri ale literaturii deoarece, zic eu, are talent.

Interesanta imagine. Cine are ceva de spus spune. Atat de simplu si clar...

Am intalnit foarte potine poezii atat de scurte si de intregi cum este aceasta.

PS Un exemplu de acest gen care m-a impresionat profund este: \"Era atat de frumoasa incat cerul insusi se curba albastru\" NS

Cochilia este proprie nevertebratelor si nu broastei testoase care are... carapace.
Ce inseamna: \"Mâna mea dreaptă plânge cu retină carbonizată de copil\"? Nu ma refer la mana care plange (fapt posibil in poezie) ci la acea retina care... este lacrima?! Plange cu retina... prin retina... lucru neinteles deoarece nu se lacrimeaza nici cu nici prin retina. In rest, aceleasi imagini sofisticate si la moda

Am citit și eu cum am putut acest text și cred că este vorba de o limbă psalmico-matematică, boscorodită, deoarece înțelesul este clar doar în mintea autorului care se pare că a reușit să-și demonstreze propria teoremă a existenței.
Multe din \"axiomele\" și asocierile de idei de mai sus îmi par nonsensuri dar desigur... cum aș putea eu să-mi însușesc raționamentul autorului care trăiește în propriul univers spiritual?

După umila mea opinie \"bietul nostru intelectual\" a avut de suferit cu mult mai mult în perioada stalinistă atunci când era continuatorul unei tradiții ale valorilor intelecte precomuniste ce trebuia decimat. Intelectualul anilor 80 a fost în proporție de 99% un acceptant servil al regimului și un propagandist benevol... dar cine n-a fost?!
Iar dacă ar fi să căutăm o culpă pentru acea stare de fapt nu cred că am putea să acuzăm pe acela cu \"10 cuvinte în vocabular\" ci tot intelectualul \"fraternizant\" ar fi de arătat cu degetul, intelectual care având ca exemplu un Mihail Sadoveanu, a reușit să se descurce și prospere îmbrăcat în roșu.

Dragă Lupișor, nu știm cum să luăm legătura cu domnia ta de aceea am apelat la subsolul poeziei matale care îți va aduce acest comentariu prin mail... care va să zică legătura era în legătură cu o datorie de carte care nu s-a mai întors la stăpânul dânsei din motive de necomunicare. ID-ul de ym al meu este patrascanul. Rămân dator la domnia ta și scuze pentru folosirea minunatei dumitale poezii pe post de curier.

Cu stimă,
Paul

Mersi pentru păreri.. poate am sa schimb pe ici pe colo. În sfârșit fiecare dă din ce poate dar refrenul este creat să sune pe o limbă neînțeleasă iar albastrul, cerul cu tot ce cuprinde, l-am văzut căzându-ne pe case al naibii de intenționat și gerunzionat care va să zică, coană cristino, fiecare cu gerunziul... său.

Iar mersi de multe ori și să ne citim cu bine!

PS maestre nanu, punem o virgulă acolo, vere.