paul blaj
Verificat@paul-blaj
... unul din mulțime! membru U.S.R. din iunie 2006 paulblaj@yahoo.com
Și estetic, textul trebuie lucrat. Șters!!!! E doar un articol neizbutit.
M-a deranjat că l-ai făcut pe nea Adrian prost, poate de aceea, și pentru cultura ta, postez un text. Sunt convins că bunicul tău citește \"România literară\" online:)! Tu înțelege ce vrei, eu am pășit pentru prima și ultima oară aici. Din pricini inclusiv estetice. Pariez că ai coșmare cu Avraam:)!
Ouri Paz
\"ALÃTURI DE marii oameni ai Torei, ale caror talente rare ne sunt cunoscute și al caror nivel intelectual este știut prin scrierile lor, de-a lungul tuturor generațiilor avem dovada multiplicării individualitaților evreiești care se disting prin realizarile lor intelectuale (științifice, filozofice, literare, sociale etc…) în cadrul societății occidentale și ne-occidentale moderne. Procentul evreilor care au reușit în cultura socială și în lumea spiritului, continuă să fie cel mai ridicat raportat la populația mondială. Și se pare că aceste individualități aparțin succesului evreiesc colectiv și exprimă geniul (putere de creație teoretică exclusivă) poporului în expresia sa cea mai strălucitoare.
Numărul evreilor din lume este in prezent de cca.14 milioane, adica 0,4% din populația mondială care numără circa 6 miliarde de oameni. Arabii musulmani reprezintă un procent foarte ridicat: 20%, adică aproape 1,2 miliarde de oameni. Câte Premii Nobel credeți că numără națiunea arabă? Din 1901 - anul creării fundației care decernează prestigiosul Premiu Nobel, după numele omului de știință suedez Alfred Nobel, inventatorul dinamitei, și care a lăsat moștenire fundației toată averea sa- și până în 2002? Se constată că numai 5 laureați, și printre aceștia Yasser Arafat…
Proporția evreilor în cultura generală este mare și diversă, în special ca urmare a aclimatizării evreilor în societățile ne-evreiești, și a integrării lor în economia celor mai multe țări în care locuiesc. Numeroși evrei se găsesc în toate domeniile reflexiei și ale artei, mulți dintre ei câștigând o importantă recunoaștere internațională, și, deasemenea, un mare număr de evrei sunt printre laureații celui mai prestigios premiu pentru grandioasa lor moștenire spre binele umanității, Premiul Nobel.
Simplul fapt că printre cei 270 de laureați ai Premiului Nobel, de la început și până în prezent, 124 sunt evrei: adica 45% din laureații Premiului Nobel sunt evrei. Și sunt cercetatori, care sunt de părere că au fost decernate 600 Premii Nobel, căci Premiul este decernat la mai mulți laureați sau unui grup de cecetare. Ceea ce înseamnă că proporția evreilor nu este decât 25% din laureați. C-o fi mai puțin, c-o fi mai mult, este într-adevăr un fapt care incită reflexia. Mai mult de 30% din laureații americani în științele naturale sunt evrei. Peste 80% din laureații evrei din lume provin din familii sărace. Aproape 90 % din laureații ne-evrei provin dintr-o familie bogată. (Datele sunt calculate pornind de la informațiile furnizate de site-ul Fundației Nobel).
Printre persoanele și celebritățile cele mai remarcabile, Albert Einstein, geniul care a revoluționat fizica modernă (a câștigat Premiul în 1921 nu pentru legea relativității, ci pentru progresele în domeniul fizicii cuantice și descoperirea efectului fotoelectric!) avea obiceiul de a se prezenta ca un om fără talente deosebite. “Nu sunt decât un curios entuziast”. Cunoașteți, oare, vreun evreu care să nu fie o încarnare a curiozității entuziaste? Se pare că după propria definiție a lui Einstein, fiecare evreu dezvoltă un talent de îndrăzneală și de curiozitate intelectuală potențială. În 1922, Einstein a ținut o conferință la universitatea franceză Sorbona, în care afirma cu umorul care-l caracterizeză “că dacă legea relativității se va verifica, Germania va afirma că sunt german, iar Franța că sunt cetățean al lumii. Și dacă se va constata că m-am înșelat, francezii vor pretinde că sunt german iar germanii vor declara că sunt evreu”…
Prestigiosul Premiu Nobel nu este caracteristica unică dar cu siguranță o caracteristică remarcabilă. În egală măsură și prestigiosul premiu ce poartă numele jurnalistului american Joseph Pulitzer (al cărui tată era evreu!). Premiul, decernat în Statele Unite în fiecare an în diferite domenii ale jurnalisticii și culturii (literatură, biografie si științe), indică un număr de laureați evrei și un procent de reușită mare raportat la numărul minoritar al evreilor în populația americană. Conform datelor pe care le-am cules de pe site-ul dedicat prestigioaselor distincții, se pare că din anul 1917 - primul an de decernare - și până în prezent, printre cei 171 laureați ai premiului în diverse domenii, 17, adica 10% din laureații Premiului Pulitzer, sunt evrei. Este un fapt uimitor, dacă avem în vedere că procentul populației evreiești în cei 85 de ani a oscilat între 0,5% si 2%!
Și în prezent, în ciuda numărului mic, evreii ocupă stupefiant de multe posturi de conducere în toate domeniile academice și științifice din lume. Se dovedește că evreii au mai mult tendința de a alege profesiuni care necesită aplicabilitate și dezvoltarea creierului. Nu numai în tradiția ebraică dezvoltarea intelectuală devansează dezvoltarea corporală. Societatea evreiască a cultivat o relație de respect față de pătura oamenilor instruiți. Este o societate care a avut grijă să transmită prin modul său de viață strict, prin relația organizată, respectul pentru erudiție, perseverența, pentru studiul intelectual și continuitate.
A propos, tocmai din acest motiv, există foarte puțini sportivi evrei cunoscuți în lume. Pentru că dacă te ocupi de lucruri mecanice, care nu cer gândire și creativitate, există, pur și simplu, riscul atrofierii creierului.
Astăzi, din punct de vedere statistic, evreii reprezintă 60% din absolvenții prestigioasei universități Yale din SUA, 26 % din profesorii de drept, 40% din avocații marilor barouri din New-York și Washington. Aproape 60% din posturile cheie din studiourile de la Hollywood sunt în mâinile evreilor, și o treime din miliardarii americani sunt evrei.
Cele trei mari rețele de televiziune din Statele Unite, ABC, CBS, si NBC sunt conduse de evrei. Publicații ca “Times”, Newsweek”, “Washington Post”, “New-York Times”, “Wall Street Journal”, sunt proprietatea evreilor, și o proporție considerabilă din redactori, corespondenți, editorialiști sunt de religie mozaică. In 1997, evreii constuiau 14% din cabinetul președintelui Clinton. Și aceasta în ciuda faptului că evreii nu reprezintă decât 2 % din populația Americană. Între cei 280 milioane locuitori ai SUA, numai 6,8 milioane sunt evrei, adică numai 2%.
Se pare că nu numai în Occident (Europa Occidentală) dar și în Orient (Europa orientală) - sub despotismul regimului comunist din ex.Uniunea Sovietică – anumiți evrei au reușit succese intelectuale depășind cu mult media “dictată” de proporția evreilor în populație. Aceasta rezultă în primul rând din numărul premiilor purtând numele lui Vladimir Ilici Lenin, acordate evreilor.
Evreii s-au distins în toate domeniile, și influența lor este semnificativă; în primul rând Moise, rabinul Maimonide (Moise Ben Maimon, supranumit “marele vultur”), Hagaon Rabbi Eliahou din Vilna (Hagra), și - fără echivalent - Sigmund Freud, Karl Marx, Trotsky și Albert Eistein. Chiar Iisus si Spinoza erau evrei. Evrei care s-au convertit și de aceea au fost excomunicați pentru totdeauna…
Iată numele personalităților evreiești cele mai cunoscute: literatură: Shay Agnon, Shalom Aleichem, Franz Kafka, Issac Asimov, Hermann Broch, Philip Roth, Saul Below, Marcel Proust, Herman Wouk, Elie Wiesel, Primo Levi (și cu aceasta n-am spus ultimul cuvânt); creația muzicală: Yasha Hefetz, Itzhak Perlman, Wladyslaw Szpilman, Leonard Bernstein, Isaac Stern, Arnold Schonberg, Arthur Rubinstein și mulți alții; lingvistică (Noam Chomsky), medicină (Jonas Salk), fizică (Albert Einstein, Richard Feynmann, Niels Bohr), regizori (Woody Allen, Steven Spielberg, David Mamet, Claude Lanzmann), lumea afacerilor (Rotschild, Reichmann, George Soros, Ralph Lauren), psihologie (Sigmund Freud, Victor Frankl, Alfred Adler), filozofie (Franz Rosenzweig, Karl Popper, Isaiah Berlin, Lugwig Wittgestein, Emmanuel Levinas), istorie (Bernard Lewis, Theodore Zeldin, Daniel Goldhagen), diplomație (Leon Trotsky, Benjamin Disraeli), politicieni (Pierre Mendes-France, Leon Blum - prim-miniștri ai Franței), pictură (Marc Chagall, Amedeo Modigliani, Chaim Soutine), dramaturgie (Arthur Miller), arhitectură (Eric Mendelsohn, Oscar Niemeyer), și în multe alte domenii…
O lumină aparte aruncă asupra acestora cuvintele actorului britanic Sir Peter Ustinov, care a spus: “Contribuția evreilor la geniul uman depășește orice proporție, raportat la numărul lor. Cred că sunt un popor imens. Nu numai că au dat lumii doi giganți precum Iisus Christos și Karl Marx, dar și-au permis și luxul de a nu urma nici pe unul, nici pe altul.” Adevărul din cuvintele sale se referă la creștinatate și socialism, care n-au cruțat nici un mijloc pentru a-și atinge scopul lor “sfânt”, evreii inteligenți neurmând “dumnezeului care i-a decepționat”.
Aș meționa, de asemenea, că această evidențiere a evreilor nu este caracteristică numai timpurilor moderne. Așa se întâmpla și în Evul Mediu, după cum o arată cele cinci volume monumentale ale lucrării “Prefață la istoria științelor” de George Sarton. El a constatat că 41% din savanții din Spania, înainte de expulzare, erau evrei, deși evreii nu reprezentau decât 2,7% din populație. În sec. XIV, doar 1% din populație erau evrei, însă unul din 5 savanți provenea din aceeași etnie. Mai târziu între anii 1819-1935, evreii au condus cca.20% din activitatea economică internațională a Germaniei, deși reprezentau mai puțin de un procent din populație.
În 1952, din studenții de la Harvard, 24% erau evrei, la Yale 23% iar la Princeton 20%, deși evreii reprezentau numai 1,6% din populația Statelor Unite. Astăzi, situația în marile universități americane se caracterizează printr-o “vânătoare a creierelor” evreiești.
În lumina adevărurilor statistice, putem să ne întrebăm: cum e posibil să polemizezi cu cifrele care vorbesc de la sine? Și cum reușește un popor atât de mic să dea naștere la atâta de multe genii? Este, oare, posibil să pretinzi că “poporul lui Israel este un popor normal ca toate celelalte popoare?” Nu cumva sionismul laic, care a încercat să normalizeze poporul evreu așa cum exista prin el însuși în starea lui suverană ca oricare alt popor și națiune, a comis o eroare de optică!?
La începutul secolului XIX, Mark Twain (1835-1910), unul din marii scriitori clasici americani, a făcut distincție între afirmarea evreiască și particularitatea sa istorică. În articolul său monumental “Referitor la evrei”, publicat pe 6 septembrie 1899 în “Harper’s Magazine” spunea: “Dacă statisticile sunt exacte, evreii constituie numai un procent din rasa umană, ceea ce sugerează slaba adiere nebuloasă a unui praf de stele pierdut în strălucirea Căii Lactee. Logic, nici n-ar trebui să auzim vorbindu-se de evreu, dar auzim vorbindu-se, și totdeauna s-a auzit vorbindu-se. El iluminează această planetă nu mai puțin decât oricare alt popor, importanța sa comercială este ieșită din comun prin raport cu numărul său redus. Contribuțiile evreilor la lista mondială a marilor nume din literatură, știință, artă, musică, finanțe, medicină, științe umane sunt de asemenea disproporționate față de numărul lor mic. Le este permis să se laude cu aceasta.”
Tora a dezvăluit enigma fenomenului intelectului evreu, înainte ca realitatea s-o confirme. Moise promite și spune: “Ea nu poate să fie decât înțeleaptă și inteligentă, această mare națiune”. (Deuteronom 4:6). Vor declama și vor arăta spre noi națiunile lumii. Tora a stabilit prin aceasta că poporul evreu este un popor ce se caracterizeză prin specificitatea sa eternă, și o parte a expresiei acestei specificități este creierul evreu și absența unei norme care-l definește. Așa cum am văzut deja statisticile confirmă și acreditează ideea că evreii sunt diferiți și mai inteligenți decât alte rase, într-o manieră aparte.
Reiese că ideea vocației istorice impuse poporului evreu – în calitate de “popor ales, încarnare a “luminii pentru goimi”, mai ales din punct de vedere moral – nu este perimată și nu s-a alterat în epoca modernistă și post-modernistă. Poporul evreu poarta pe umerii lui jugul existenței evreiești conform importanței specificității lui “Voi veți fi lumină pentru goimi” (Isaia 42:2). O parte a poporului evreu continuă să poarte continuitatea istorică în necesitatea sa, în ciuda înrădăcinării în națiunile lumii.
* Articol publicat pe site-ul oficial Jewish Defense League. Traducere, adaptatare și comentarii de Nicușor Gliga.
NU SUNT EVREU, NU AM RUDE ÎN ACEASTÃ NAȚIE ȘI NU SUNT AGENT MOSSAD:)!
P.S. nu-l mai vota pe Vadim, dacă ai drept de vot, bineînțeles!:)
Pe textul:
„Evreul roman(ora intrebarilor)" de luana zosmer
gânduri bune!
Pe textul:
„ultimele zile" de paul blaj
acum, despre text, rămâne intact. ceea ce nu mă împiedică să îți mulțumesc pentru opiniuță și lecturică.
seară faină, Anca!
Pe textul:
„ultimele zile" de paul blaj
Pe textul:
„come as you are" de paul blaj
Pe textul:
„ca un fagure într-un corp de porțelan" de aleksandar stoicovici
Pe textul:
„Alice taie ceapa" de Cristina Cirnicianu
Pe textul:
„dansează pentru mine într-o cameră goală" de Leonard Ancuta
însă acest fapt nu mă oprește să îți mulțumesc frumos Cristina pentru cuvintele sincere! în fond ai fost as I want you to be :) ca să rămânem în spiritul lui Cobain...
Pe textul:
„come as you are" de paul blaj
Pe textul:
„prea intim pentru tine" de paul blaj
Aurel, da, știu că ar ajunge într-o romanță pentru mai devreme:), au ba! Îți mulțumesc de revenire. E tonifiantă!:)
Pe textul:
„prea intim pentru tine" de paul blaj
Pe textul:
„prea intim pentru tine" de paul blaj
acum, în sens strict personal, mulțumesc dragă Aurel! vă respect opinia! și am să intru pe el să îl fac un pic mai accesibil, adicătelea în limbajul lui Leo mai închegat. dar până atunci poate vor trece vremuri... sau poate că nu...:)
Pe textul:
„prea intim pentru tine" de paul blaj
Pe textul:
„prea intim pentru tine" de paul blaj
Pe textul:
„pastel pentru alecsandri" de paul blaj
Pe textul:
„pastel pentru alecsandri" de paul blaj
e un experiment... Raluca!
Pe textul:
„love offline" de paul blaj
Cornelia, nu toți avem aceleași percepții, experiențe, chestii,
vb de parcă vă mai aștept, nu?:)
Pe textul:
„cu smoală în coltzul gurii" de paul blaj
atent, gând bun și vechi,
paul
Pe textul:
„de ziua mea am fredonat alifantis" de Vasile Munteanu
