Poezie
buchetul meu de tăceri
1 min lectură·
Mediu
par un nebun cu ochiul trist
când mor metalele de boală
nu le alint până exist
aș fi parcă făcut din smoală
...
miros a rai mucegăit
lângă o plină lună moale
sunt doar un înger jefuit
îmbătrânit printre damblale
...
mai mestec din vechimea ceții
mă lupt ca apele tăcute
și în puterea dimineții
cultiv grădini cu arme mute,
084747
0

Toate cele bune!
gf