... povestind cărți

Exista si o altfel de Venetie decat cea cu dogi, palate si aparate de fotografiat? Exista si alta unda, decat cea care propaga ostentativ carnavalul maimutarind sufletul. Venetia povestitorului de cursa lunga, pe care-l gasesti urmarind milimetru cu milimetru trecutul in undele ochilor. De ce al ochilor? Ce legatura este intre asuprire, pictori, privire si ape? Who knows?
Paul, o minune acesta marina neostentativa si fara miresme comerciale. Multumesc.

... eu mulțumesc, Carmen! Veneția mea adolescentină erau ochii ei, acolo se întâmpla tot basmul, ne povesteam cărți cu ușurința cu care anii treceau fără să lase urme peste noi. Femininul este o Veneție ce surprinde esențialul din turistul sau localnicul care în cele din urmă este captivat de ceea ce se pune atât de blând în el. Știu, vei spune \"eternul feminin\", dar dacă așa este! Și acum îi privesc gondolele trecătoare ce poartă îndragostiți, poate chiar și asemenea lui Werther..., umbre pe un alt anotimp.

Venetia are pasaje inguste, strajuite de ziduri reci si umede. Paseste atent, sa nu-ti lunece piciorul... E singura grija ce trebuie s-o ai.

... Ramona, eu pășesc cu literele. Și dacă aș alege calea \"piciorului\" nemetric, aș muri bucuros în undele privirii ei. Cartea:)!

Pentru basmul din ochii ei si gondolierul din ochiul soarelui, pentru amintirile care nu reusesc sa se scufunde oricat de scorojite le sunt zidurile, pentru palate si banca de vise, si nu in ultimul rand pentru atmosfera usor stravezie, las o stea. De rest, astept povesti sub clar de luna din New-Blaj cu serpari si samuri :)))

:)))..., mulțam Carmen!Bănuiesc că dacă ajungi la cer, oi fi coborât tu Luna pentru cineva:)!Nu de alta, dar zglobie cum ești, nu te-ai fi putut abține:))!