Ovidiu Oana

Nu ești singur!

O recenta trecere pe Valea Oltului mi-a inspirat această descriere.
Coabitau, într-o zi însorită, toate cele patru anotimpuri, de la scufia ninsă a muntelui Suru și poalele verzi ale aceluiași, până la paleta deosebit de reușita a coastelor Văii Oltului și, ăntr-un luminiș, un petec de ghiocei. Doamne, ce anotimpuri nebune!

M. Sârbu,

stelele să steie-n pace
risipite peste cer
o poezie nu se face
sa o strici c-un ”lucifer”

:)

mulțumesc pentru popas!
Mai aproape de Crăciun, om avea și nuci și colăcei!

armonia creată de rimă va rămâne unică.
Dar, tot atât de adevărat este că, alcătuirile de cuvinte simple, logic și armonic exprimate, pot pune în valoare cuvântul, chiar în absența rimei.
Îți mulțumesc pentru popas!

A fost un adevărat regal de prietenie care a reunit tineri și mai puțin tineri în jurul Poeziei.

eu stiu ca nu exista flori urate, ci doar flori.
Cat priveste cactusul, eu il consider ca fiind una dintre cele mai puternice expresii ale sperantei, pastrata in cele mai vitrege conditii.

Se poate!
Dar este o secvență de viață!

Voi reține sensurile și limpezirile adăugate de tine și le voi alătura variantei inițiale, la momentul în care acest ciclu, va pleca spre editură.

capriciile naturii sunt copiate prin trairile sufletului omenesc.
Ne trece si apoi zâmbim!
Iar incercarile literare asta fac, reflecta, dar si linistesc.
Iti multumesc pentru popas!

Caldă, generoasă, în timp ce la voi este primăvară.

... un fel de poveste cu final neașteptat.
Mai răscolesc și eu printre lucrurile care par tuturor deplasate, dar firești pentru alții!
Sau dacă vrei, am versificat proverbul: ~tot răul (unuia), e spre bine(le) altuia)~

Am descris și eu, tot un fel de inventar de suflet, dar nocturn ...

Dar tot simt timpul cum mă petrece!

aceasta, ca și poezia mea, este o formă/formulă statornicită de ceva vreme.
Personal nu simt nevoia ”de a folosi cuvinte mai...puternice, valoricate poetic... etc.”
Prefer această ”...liniște suspectă...ca și cum nimic nu s-ar mai fi \"întâmplat\" de la poeții Văcărești, Asachi etc. încoace, nici măcar ajungând la Alecsandri..”
Cât despre atelier nu te strădui, o face câte cineva din când în când, tot în numele faptului neprobat că vezi doamne ”.Păcat, batem pasul pe loc...”
Înainte să-ți mulțumesc pentru popas, vreau să-ți pun o întrebare la care poți să-ți răspunzi singură: ~Cât din ceea ce am publicat aici, sau aiurea, ai citit înainte de postarea comentariului?~

aplicând și eu o ”matematică simplă” versurilor mele, am încercat să redau bucuria împlinirii în ciclicitatea ei, muncă-sărbătoare-muncă.

Gen(i)ule, îți dau și-o cramă
Dacă-mi dai o epicramă!

genule, îți dau și-o cramă,
Dacă-mi dai o epigramă!

de la mine, dar din vie
bea paharul cu licoare
ca simbol de prietenie
și un semn de împăcare

tu știi ce spui!
El, Bobadil, este furat de un val care nu duce la mal!
Mă tot rog, din tot sufletul, ca cei mai vechi (nu cei mai noi), să respecte spiritul regulamentar al site-ului.
Cred că este inutil să ceri explicații la o problemă falsă!

o postare, chiar asumată, nu mai este doar a autorului.
Desigur, oricine poate posta, oricine are dreptul să citească și să lase un semn sau să comenteze.
Dacă doar asta s-ar întâmpla, am fi în spiritul regulamentului propus de propietarul site-ului și totul ar fi OK, chiar dacă unora le convine sau nu.
Dar a bate câmpi introducînd chestiuni despre viața personalî, sau să emiți aprecieri despre cineva doar pe baza lecturării unor creații literare, mi se pare deplasat.
La fel de deplasată este încercarea unora de a poza în critici sau atotcunoscători în ale poeziei.
Zici că se vor lua de ciclurile mele? Cine? Au trecut prin paginile mele mii de cititori. Unii au lăsat semn, alții nu, unii mă atacă, alții mă încurajează.
Nu am a mă plânge, este aceasta parte a prezenței într-o comunitate. ”Atacurile” bine intenționate sunt bine primite. Cârcotașii se pierd pe drum, chiar dacă-și arogă aere de vecdetă.
Mulțumesc de trecere!

PS. nu pot să declar că ”sînt poet” pentru că am o postare în care afirm ”Nu sunt poet”

acest OK s-a vrut superior?
Crezi că eu scriu și public pentru a ieși din anonimat?
Greșeală, domnule!
Ce fac este corespondentul unui comportament firesc, ca acela al altor mii de persoane de pe acest site, neîncărcate și ne-doritoare de fumuri ca tine.
Și dacă noi respectăm niște limite ale normalului, comportamentul tău, Andu Moldovean este doar o parodie a celui al eroului lui Dickens pe care-l copiezi, adică p piraterie jalnică pe tărâm literar.
Mai lovim ici, mai persiflăm colo ... Jenant!
Așa cum jenantă mi s-a părut remarca ta privind aspectele ”auzite” de tine despre una dintre colegele noastre. Asta numești dezbatere, Andu Moldovean, că cineva a despărțit pe altcineva?
Fă-mi te rog plăcerea și nu mă mai vizita, decât dacă poți emite judecăți de om normal!