Ovidiu Oana

Mulțumesc de trecere și interes.
Pentru primele 5 răspunsurile sunt corecte.
Pentru nr. 6 răspunsul este altul si pentru a-l localiza și defini îți trebuie doar un pic de curaj.
Pentru ultima ghicitoare îți mai las câteva zile ca să găsești singură răspunsul.
ovidiu oana - pârâu

Iartă-ne și nu ne-mpinge în păcat!
Savuroasă!
Tot ce-i bun!

sigur că fiecare poate comenta ce și cum ai scris tu.
poemul se poate potrivi oricui, dar mai ales ție, Cătălina.
concluzie: e \"pur și simplu\" adică frumos.
pârâu

bun de motto în viață pentru cei ce șțiu căderea.

\"când aripile-ți cresc a doua oară
clătește-ți gura dacă-o simți amară
nimic să țipe și nimic să doară
acolo-n pacea ta interioară\"

Mă bucur pentru tine.

Eu cred că cheia ai pus-o aici:

\"Puțina mea știință din carte căpătată
Mi-a înșelat, în parte, înaltele-așteptări.

Plutesc, imponderabil, prin mii de înțelesuri
Și pare că mă-nghite oceanul de-înțelepți\"

Curajul de-a ști te schimbă din humus în piatră, dar asta nu vei afla decât doar mult după. Și tot atunci vei descoperi dacă ai știut să cauți, sau Te-a\'necat în secunda mărinimiei Sale.

Cele bune!
Ovidiu OANA

din \'au\' gust cu multă tristețe
când rănile sufletului meu sângerează.
au gust slovele tale
și mă alină (în august-gustar)

părău

Cuvântul dicționar este de genul neutru.
Asta răzbună, parcă, un pic lucrurile.

Revenind la partea serioasă, fără să știe că după mult timp vor fi etichetați (misogini)bărbații s-au mișcat mult mai mult după stabilizarea tribală primitivă și, dezvoltând o gamă mai largă de activități susținute uzual/verbal au avut cuvântul decisiv. diferențele de vocabular sunt reale între persoanele de sex masculin și feminin, în special în interiorul comunităților rurale (chiar și astăzi) fapt semnalat la mai toate popoarele și cel mai evident în zona populațiilor arabe. Urbanizarea va micșora diferențele și poate va corecta \"nedreptatea\".

Am înțeles că eventual, termenul \"misoginism\" ar descrie situația actuală. Dar \"revendicarea\" unei balansări a formulelor M/F cum se numește? \"Militantism\" sau....

Ca să destind puțin lucrurile, am și eu o întrebarede final: \"de ce-ați scăpat lucrurile din mână fetelor încă din matriarhat?

PÃRÃU

Ingada, Dana și Cristina
Preiau(fără permisiune) formula folosită \"mulțumesc de trecere\"
Un al doilea mulțumesc va fi sub forma calupului II de blesteme.
Mie personal mi-a plăcut ideeea și soluția. Am ezitat o grămadă până să mă decid s-o prezint. Referitor la stil sau scăderi (firești în probele de anduranță) nu-mi fac griji pentru că ma voi opri la cifra max. 20. Apoi, cei cărora le-a plăcut ideea vor ști sigur să propună ritmuri mai solide pe un fond de tehnică superioară.

PÃRÃU

Nu pot să scriu blesteme fără să fac blestemății!
Așa este, dacă scriu în crucea nopții în loc să aștept momente mai bune. Mulțumesc pentru trecere și observația justă și la timpul potrivit!

Deși nu ai de unde să știi ca experiență proprie, pare extrem de real.
Lectura mi-a readus în minte câteva secvențe de demult... de parcă ai fi fost acolo.

Cele bune

PS - Ști care este culmea bârfei?
(ca aceasta să degenereze în conversație)

Mulțumesc de trecere Dana!
Să-mi reamintești într-o zi să-ți spun povestea \"facerii\" ei.
Toate cele bune.

Nu înțeleg nedumerirea unora dintre cei care contestă unui \"apartenent\" la site-ul Agonia.ro dreptul de a se retrage \"fără permisiunea lor\". E pur și simplu un drept \"regulamentar\". Iar dacă o face (și nu aduc în discuție vârsta autoarei LOrY) este pentru că în exces, câțiva dintre tovarășii de drum, au depășit pur și simplu măsura unei cooperări culturale.

Este prima oară când îmi permit să \"comentez\" ceva ce ține de decizia unei persoane și cred că va fi și ultima intervenție de acest gen. Ceea ce îmi permit să revendic însă, este credința că toți criticii își vor asuma de acum minima gingășie colegială pentru orice creație prezentată.

Scuză-mă LOrY !

Înțeleg! Sub masca \"critic\"
Să ai opinii literare.
Asta nu-ți dă însă dreptul
Să calci omul în \"picioare\"!

Mulțumesc Anda!

Dumnezeul englez

Dumnezeul englez își ferește copiii
De latin aruncatul blestem.
Reținând grozăvia din vorbă la dânsul
Și lăsând doar să treacă „bless them”

****
PÃRÃU

Lângă atâta ură încape un strop de iubire.
Iubește măcar ce ai creat tu și îndreaptă (versurile 7 și 11).
PÃRÃU

Partea de fair-play este discutabila (3B-1F).
A se citi mâine ABC pentru barbați.
PÃRÃU

Mărturisirea prin cuvânt scris și împărtășit este un act de curaj al celui ce-o face, dar și un îndemn pentru cei care încă ezită. Eu a trebuit să împlinesc aproape de trei ori vârsta majoratului ca să mă conving pe mine.
\"si ramane culoarea amintirii acelei stari,pagini atinse de lacrimile alinate de dor inexplicabil...
sau invers...\"
Pornind de la modul în care ai formulat, mi-aș permite să vin cu o completare la ce și cum ai spus \"...sau mărturisit în vers\"
PÃRÃU

Mulțumesc, Pierre !

Mă raliez punctului de vedere al celor care cred că ni s-a prezentat în ultimii 60 de ani o istorie influențată de personaje provenite din zone care dezvoltau alte interese decât recunoașterea pur și simplu a unei populații care chiar a rezistat în acest teritoriu.
După relaxarea produsă în ultimii 5 ani în axa est-vest, încep să apară la iveala informații bine protejate și totodată, sunt lăsați să se exprime profesioniști ai istoriografiei și sociologiei care au studiat aceste documente.
Nu sunt un fanatic, nu sunt naționalist, dar după ce am văzut la pas marile culturi ale paralelei 45-nord și câteva din zone mai sudice, și după ce am aprofundat problemele conexe primului dintre mijloacele de comunicare dintre toate inventate (după și din el), cred, în baza unei liste extrem de largi de informații că va trebui cu RÃBDARE, PRICEPERE, METODà și FÃRà SURPRINDERE sa îndemnăm o nouă generațIe de istorici sà se aplece \"pe carte\" și să ne deslușească adevărata istorie a acestor lucruri și ale acestui teritoriu în cere trăim, chiar dacă ne place sau nu. Vor supăra poate acești noi istorici mari nume, vor emite/susține teorii deja lansate, dar pentru că: \"în cazul adevărului nespus tăcerea poate deveni asurzitoare\" sau pentru că \"o parte din adevărurile spuse nouă pâna acum nu prea răspund cinstit în fața unor probe evidente\", noii istorici vor face lumină în cazul acestei noi ipoteze: PE AXA (geografic localizată azi de la Kiev-Orăștie-Zagreb) s-a dezvoltat o civilizație extrem de avansată încă de acum 10.000-12.000 de ani. Culturile au elemente definitorii general recunoscute. Dar marile civilizații (inclusiv cea traco-getică) sunt în principal definite/diferențiate prin alfabete, scrieri sau sisteme de comunicare grafice. Dezbaterea istorică despre cele afirmate de mine nu-și are locul aici. Dar aprofundări ale izvoarelor istorice legate de tradiția culturală, de alfabete locale, izvoare scrise sau nescrise, ar putea să fie aduse la lumina pe acest site. Lory Cristea este unul dintre exemple prin articolul ei. Hai să încercăm fiecare să mai scoatem la iveală câte ceva sau să stărnim niște lucruri. O astfel de întoarcere la primele cuvinte scrise ar sublinia mai bine poate, \"joaca noastra de-a poezia de azi\"

Lory, mi-a plăcut formularea referitoare la gingășia agatârșilor.
Adaug un fragment din capitolul meu despre clopotele tracice, care vine să susțină cumva cele spuse:
\"O piesă asemănătoare, citată de același istoric, este cea descoperită la Gornești, jud. Mureș, “clopoțel de bronz ornat cu reliefuri reprezentând un animal tânar din familia cervidelor” așa cum îl descrie în comentariile sale Joseph Hampel. Vasile Pârvan aprecia aceste obiecte ca făcând parte “din vestigiile specifice migrației cimero-scytice din sec. X – VI î.e.n. Descoperirea acestor piese în Transilvania este importantă pentru noi din prisma vechimii lor în cultura populațiilor traitoare aici. Speculațiile sau clarificarile despre atribuirea originii lor, populațiilor scytice (despre a căror prezența în această regiune nu sunt dovezi), sau agatârșilor care erau de origine iraniană sau tracă, o lăsăm în seama istoricilor. Dar mai reținem din scrierile lui Pârvan că “clopoței ornau baldachinele carelor acestor migratori; ei aveau la interior atârnată o grăunță de fier care lovea învelișul conic de bronz, producând ca urmare a avansării carului, un sunet ca al unui zurgălău”.

Îmi pare rău că nivelul nu-mi permite să adaug fotografia piesei menționate în primul paragraf. Ar vorbi de la sine.