OOOvidiu Oana
Verificat@ovidiu-oana
„în cazul adevărului nespus, tăcerea poate deveni asurzitoare”
Am o colecție formată din aproape 400 clopote, clopoței, talăngi și zurgălăi din toată lumea și, pornind pe urmele lor, am închipuit o carte. Colecția poate fi vizitată la : http://bells.zuavra.net Cartea despre care fac vorbire -o trilogie- a fost de curând finalizată si a fost unanim apreciată de catre…
Colecțiile lui Ovidiu Oana
Cât privește istoria noastră, m-am aplecat asupra ei, nu din obligație școlară, ci pentru că am fost fascinat ca orice copil (și) de trecut; iar gustul o dată deprins, știi cca nu mai trece.
Am reușit cât am citit, să aflu și bunele și relele, mai ales ca pe ultimele le-am trăit aproape pe toate.
Sunt desiguri denaturări cu sau fără voință, dar prefer să-i las pe cei în drept să se ocupe de restituiri istorice.
Eu doar încerc să readuc în atenția celor interesați, secvențe uneori mai puțin cunoscute, unele adevărate, altele împovărate de legende.
Poate ne-o îndrepta timpul spre o întrevedere unde om vorbi despre câte toate.
Pe textul:
„Frumosul Principe Cercel" de Ovidiu Oana
Pe textul:
„doar iubirea mai răzbate ..." de Ovidiu Oana
Eu am căutat să stau aproape și de cartea de istorie și de cea cu povești. Dacă rămâne un pic de fior în urmă, ne-am făcut cu toții traba.
Pe textul:
„Frumosul Principe Cercel" de Ovidiu Oana
Istoria o dăm oleacă deoparte, fără s-o ignoră. Hai doar sa povestim. Altfel, e simplu și adevărat ce-am scris:
Dacă luăm DOMNII DIN TARA ROMÂNESCA PÂNA IN 1859, găsim:
Mihnea Turcitul (fiul lui Alexandru al II-lea ), septembrie 1577 - iulie 1583
Petru Cercel (fiul lui Patrascu cel Bun), iulie 1583 - aprilie 1585
Mihnea Turcitul, aprilie 1585 - mai 1591
Pe textul:
„Frumosul Principe Cercel" de Ovidiu Oana
Când om avea vreme (dă Doamne) le-om răstălmăci pe toate.
Pe textul:
„Frumosul Principe Cercel" de Ovidiu Oana
Pe textul:
„Dor de Eminescu" de Sorin Olariu
Mă-nchei acum la nasturele vieții.\"
...le-am pus cu sensul de \"sunt impacat\" \"pot cerceta de-acum si alte lumi\"
Iar asta nu se poate recomanda, sau n-are sens. Este deja rânduit pentru fiecare.
Pe textul:
„Mă-nchei acum la nasturele vieții" de Ovidiu Oana
Frigul, s-ancheiat cu-o frunză.
nu sunt epigramist, cum nu mă consider nici poet.
Am încercat niște replici la maestrul genuneanu, dar timpul, sau poate absența unei provocări exprese, m-au făcut să nu mă aplec prea mult asupra genului.
Pe textul:
„Mă-nchei acum la nasturele vieții" de Ovidiu Oana
și fericire să-ți ajungă.
dar știi și tu a vieții taină:
cândva, tot te închei la haină!
Pe textul:
„Mă-nchei acum la nasturele vieții" de Ovidiu Oana
o să-mi fie de tot aproape. Sunt sigur ca măcar o stea din boltă va picura atunci lumină spre aducere aminte.
Pe textul:
„Mă-nchei acum la nasturele vieții" de Ovidiu Oana
\"Unde ești iubire ce mi-ai umplut ființa?
Aș vrea să fii cu mine, să-mi afli neputința\"
Pe textul:
„În căutarea fericirii" de Valeria Pintea
Pe textul:
„Festivalul de Poezie.ro - editie de Putna" de Laura Huiban
RecomandatPe textul:
„Când plâng barbații ..." de Ovidiu Oana
Prietene, caută-ți de treabă oriunde altundeva! Ești doar penibil.
Pe textul:
„Viețuiesc dar nu exist" de Ovidiu Oana
·OM este “cel mai mic univers”
iar
·VIATA este “o calatorie pe un drum si spre o destinatie necunoscute”
Te mai aștept!
Pe textul:
„Viețuiesc dar nu exist" de Ovidiu Oana
Mulțumesc de popas!
Pe textul:
„Viețuiesc dar nu exist" de Ovidiu Oana
- în strofa doi există noțiunea de casă justificată doar de prezeța copiilor;
- în strofa trei, casa este doar accesoriu arhitectural, nepopulată fiind de micuți;
absența acestora, este determinată de o infinitate de motive pe care doar cei încercați au avut nefericirea să le constate.
Pe textul:
„Viețuiesc dar nu exist" de Ovidiu Oana
Am încercat Nicolle, făra sa fiu sigur ca am reușit, să transpun dubla ipostază: cea a casei fără copii și cea a casei rămase fără copii dupa ce cresc și își iau zborul.
Si apoi, îți mulțumește pentru popas cel care se autointitula cândva \"al doilea Ovidiu exilat la Tomis\", într-o vreme când habar n-avea că va reuși să scrie vreodată mai mult de un catren.
Pe textul:
„Viețuiesc dar nu exist" de Ovidiu Oana