Poezie
Când plâng barbații ...
ciclul Povești din veac
1 min lectură·
Mediu
Am plâns șiroaie de sudoare
Cu lacrime în ele prinse,
Sau picuri ce-au udat ogoare,
Pe fețe și prin bărbi prelinse.
Și am mai plâns în nopți și-n cuget,
Când ei ne secerau strămoșii.
Au nu văzut-ați ? Până-n suflet
Aveam de ură ochii roșii !
Am plâns când s-a tăiat străbunul
În creste de Carpați, trădat.
Sau când s-a dărâmat gorunul
Sub care Horea-i îngropat.
Și am mai plâns când țarini large
Din țară-au luat și le-au robit.
A fost nevoie de baltage
Să reprimim ce ne-au răpit.
Poate nu plângem la morminte,
Sau lacrimi nu vărsăm ușor.
Dar hohotim doar în cuvinte
Când cei ce-s dragi se pierd ori mor.
Am plâns tăcut în foc și geruri
Pe câmp de luptă, la oștiri.
Așa crestatu-s-au în riduri
Pe chipuri hărți de amintiri.
.........
De n-am mai plâns, e că izvorul
Din care El și Ea luau lacrimi,
Secase scurs din Ea, când dorul
De El o asuprea. Și-n patimi.
022.180
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Ovidiu Oana
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 161
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 29
- Actualizat
Cum sa citezi
Ovidiu Oana. “Când plâng barbații ....” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ovidiu-oana/poezie/158632/cand-plang-barbatiiComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
OOpoezia care deschide ciclul Poveștile din veac, o serie dedicata rememorării unor povești istorice triste, în principal.
0
un buchețel de flori
de ți-aș da
acela ce e dinspre sori
e conturul țării ...
mi-a plăcut
cu sinceritate
N.Pierre