Ottilia Ardeleanu
Verificat@ottilia-ardeleanu
Am una. Dar nu e pentru toată lumea.
Eu voi lăsa doar niște urme.
Și sunt de acord cu meșteșugarul, prisecarul, scriitorul...
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„cărarea din lanternă" de Vasile Munteanu
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„Din cap și până în picioare tot un site" de Ottilia Ardeleanu
\"emi va cuceri lumea și o va da pe gratis celor care au nevoie de ea.
asta pentru că emi iubește oamenii.\" - emi are un suflet nobil!!!
\"emi are 30 de ani. eu nu îi mai am. eu am cucerit deja lumea și astăzi vreau să i-o dau lui.
o merită. sunt sigură că o va da mai departe.\" - autoarea are un suflet nobil!!!
La mulți ani, Emilian-Valeriu Pal!
Felicitări, Dana!
Încântată de cunoștință,
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„emi" de Dana Banu
Am meditat cu fiecare cuvânt, și-acum \"odihna e pace în sine.\"
Înălțător!
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„din pacea bunelor vecii" de emilian valeriu pal
Parcă spuneam că-mi place cum scrii...?!
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„cărarea din lanternă" de Vasile Munteanu
nichita nu murea pentru că-l respiram noi. tu cu plămânul tău stâng străpuns de o baionetă în lupta cu umbra” – minunată asocierea om-crizantemă, dar, din păcate, moartea vine pentru oameni ca și pentru flori!
„eu nu țin minte decât ce-a fost frumos.” – un sentiment extraordinar aici!
Nu mai spun nimic, am citit parcă sub vraja purității și a intensității trăirii.
Deosebit de frumos,
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„oameni crizanteme" de ioana negoescu
înfrunzea înțelegeam cât de întuneric este” – creează imaginea unei veioze fictive.
“aveam nevoie de o veioză. încercam să trec strada să îmi cumpăr una. dar cu cât grăbeam pasul
cu atât asfaltul se întindea mai departe” – acest pasaj îmi creează imaginea unei lanterne aprinse în întuneric a cărei lumină se tot lungește și dorința de a ajunge în capătul ei, de aici și ideea următoare cu farurile…
Apoi… tatăl salvator din altă lume, deja.
Și finalul în care timpul zboară uluitor de repede și nu reușim să ne îndeplinim, uneori, nici măcar dorințe mărunte.
Frumos! Îmi place cum scrii,
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„magazinul cu veioze" de Vasile Munteanu
Da, da, așteptarea rezulatatelor examenului, părinții îngrijorați și, în același timp, imaginea omului care nu are altceva de făcut decât să șchiopăteze și să adune bani (banii pe care părinții nu-i au ca să-și ajute copiii!) și peste toate astea, \"soarele pare că are capul pe umeri\", \"lumina își leapădă inelele. o reptilă căreia oamenii i-au stors veninul și-au abandonat-o.\".
Mi-a plăcut!
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„amiaza vânzătorului de cârje" de Vasile Munteanu
Hmmm, toată ficțiunea stă în această oglindă...
Finalul mi-a plăcut, este de efect!
Pe textul:
„și lumină a fost" de Liviu-Ioan Muresan
Este trist, însă, când cineva ne filmează fără să ne ceară voie și astfel, ne descoperă (dezvelește) fațete pe care nu vrem să le facem cunoscute. În fond, nimeni nu e perfect, oricât s-ar strădui.
Așa cum spui și tu, omul ajunge să fie subjugat uneori de aceste griji, amaruri ale vieții, încât mai calcă și strâmb. Nu cred că trebuie să aruncăm cu piatra!
Ce-mi place este că mereu supui atenției subiecte de actualitate.
Un gând bun,
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„Apocalipsus" de Liviu-Ioan Muresan
Vasile Munteanu, foarte frumos!
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„gânduri de la marginea viciului" de Vasile Munteanu
spre o țară utopică\", nu vom putea decît să ne facem cruce și să ne închinăm.
Ottilia Ardeleanu
P.S. Am trecut prin câteva poezii mai vechi și... vei vedea!
Pe textul:
„bla bla bla" de Liviu-Ioan Muresan
Pe textul:
„întîlnire cu Dumnezeu" de Liviu-Ioan Muresan
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„zodiacul nebunului de alb" de Vasile Munteanu
Pe textul:
„dumnezeu este tata" de Liviu-Ioan Muresan
sunt la o clipă peste timp\" - reprezintă pragul dintre lumi (pentru Teodor Dume) și \"nu, viața nu-i o întâmplare...\", este foarte adevărat ceea ce spuneți în final.
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„Semne de fum" de Teodor Dume
\"epurarea în doi e rugăciune\" asta este esența vieții, altminteri cădem pradă deșertăciunilor. Ce bine că există îngeri păzitori, altfel iubirea ar rămâne în \"hainele apretate\"!
Voi încerca să mă întorc printre poeziile tale, necitite încă,
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„Anca mi-a zis" de Liviu-Ioan Muresan
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„toaca se aude dincolo de șosea" de Liviu-Ioan Muresan
\"avem atâtea măști de lăsat alături până la suflet\" - debarasarea de fațete neplăcute, netrebuicioase, de orgolii, prefăcătorie etc.
\"dezvelim doar copiii din noi\" - lăsați să se vadă doar inocența, puritatea...
Foarte frumos, Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„chimii nediluate" de cezara răducu
Pe textul:
„Naufragiu cu năbădăi" de Sorin Olariu
