Ottilia Ardeleanu
Verificat@ottilia-ardeleanu
Am una. Dar nu e pentru toată lumea.
E haioasă epigrama.
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„Sărbătoare la americani" de Sorin Olariu
Finalul o spune: \"să ne dăm mîinile într-o nouă planetă covor devenirii\"!
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„Propunere absolută" de Liviu-Ioan Muresan
Nu voi spune altceva.
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„soarelui transformat în noroi" de ștefan ciobanu
Un pictor este ca și un poet: meditează, imaginează, zămislește...
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„Acuarelă" de Mihaela Roxana Boboc
Vă mulțumesc pentru trecere.
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„timpul și-a făcut loc în mine" de Ottilia Ardeleanu
M-a ținut captivă acest text. Interesantă ideea.
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„Tipul de organizare socială după modelul Triunghiului Amoros" de remus eduard stefan
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„Rezultatele Concursului Național de Epigramă \"Mircea Trifu\"- Ediția a V-a, 2010" de Vali Slavu
RecomandatNumai bine,
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„când ieși din duș" de Alexandru Gheție
Un poem cursiv, plin de naturalețe dar și de un anume farmec.
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„ preludiu" de felix nicolau
Frumos și finalul: \"dar merg înainte printre tot felu de zgomote și de norme. aici scrie nu călcați pe iarbă. nu călcați pe nimic.\".
Numai bine,
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„nu călcați pe iarbă" de ioana negoescu
în câteva aripi de pasăre fără frâu
în câteva haine ale iubirii umilinței hohotului feminin\" aceste versuri îmi par deosebite.
Repetiția, aici, evidențiază roluri. Viața femeii se măsoară \"în câțiva ani de...\".
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„repetitio" de Nache Mamier Angela
Numai bine,
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„Red Bull" de George Asztalos
O poezie de excepție!
Numai bine,
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„Poetul, Primăvara și eu" de Sorin Rosca (Rosentzveig)
Mai vreau să reliefez începutul și sfârșitul poeziei: \"Trăiește intens, în două lumi,\" - \"Numele său ar putea fi piatră de căpătîi tuturor celor salvați, veleitarilor,\" care parcă, în urechea mea muzicală, substituie întreg conținutul.
Tot ce rămâne este acea lume reală, întipărită, tastată, gândită, creată și transmisă. Să fii un artist, un artizan, un maestru nu este deloc ușor, dar merită toată contribuția la înfrumusețarea acestei lumi.
Mă înclin maeștrilor!
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„Maestrul" de Liviu-Ioan Muresan
E ok prezentarea asta... de modă!
Mai trec,
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„Pastel" de Augustin Radescu
De îmbunătățitPoezia ta are un mesaj concret, pe cât de \"banal\", pe atât de revoltător. Un semn de întrebare în plus la condiția umană.
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„o banală zi de duminică" de Liviu-Ioan Muresan
O poezie care spune multe, așa micuță cum este!
Cu drag,
Ottilia
Pe textul:
„jucării" de Ecaterina Ștefan
Frumos!
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„duminica nu ploua niciodată" de Adriana Lisandru
“vinzi propriile sentimente și cumperi bani. pe care la rândul lor îi vinzi pentru falsele aprecieri ale altora”. Ceea ce știu foarte bine adevărații poeți este să-și etaleze sufletul. Unii îl cumpără, alții îl citesc cu împrumut, ceilalți îl apreciază ori îl defăimează. O certitudine există: aceea a dăruirii în schimbul renunțării, a ne-trăirii, a unei altfel de vieți decât cea normală.
Creierul poeților este îndesat cu versuri, “creierul e ca miezul de nucă”. Mai există și constatarea aceasta: “dar nucii cresc în curțile oamenilor simpli. singurii care învață să trăiască trăind.”
Prin urmare, trebuie să trăiești din plin ca să ai ce spune, fiindcă va veni un moment în care vei spune și nu vei mai avea timp de trăit.
Într-adevăr sunt unii poeți care revoluționează: “doar începuturile sunt poetice. revoluțiile”.
Poezia ta, Vasile Munteanu, trăiește, este vie!
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„suntem niște bișnițari. doar începuturile sunt poetice. revoluțiile." de Vasile Munteanu
Aș fi spus “holbați” în loc de “beliți” în versul al treilea.
Ultima strofă este substanța acestui text.
Remarc figurile de stil, nelipsite, de altfel, în textele tale, ex.: “sensul giratoriu seamănă cu o fustă de femeie între două vîrste” și care dau frâu liber imaginației.
Mie, ideea tratată mi-a lăsat gustul amar al defrișării pădurilor.
Te mai citesc,
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„două bulane ca reverie" de Liviu-Ioan Muresan
