OAOttilia Ardeleanu
Verificat@ottilia-ardeleanu
Năvodari
Am una. Dar nu e pentru toată lumea.
🏆 Critic de Top📚 Centenar Literar📜 Poet Prolific💬 Comentator Activ
Cronologie
fiecare om este un tunet care izbucnește, trezește, răsună ca, mai apoi, să liniștească propria natură. înțelesurile trec dincolo de întrebarea \"unde...\".
este un \"pachet\" de cuvinte pe care îl agreez.
Ottilia Ardeleanu
este un \"pachet\" de cuvinte pe care îl agreez.
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„învierea din tunet" de Ioan Barb
0 suflu
Contextde acord cu prezentul, însă, în situația dată nu ar fi mers. am înțeles despre ce e vorba.
mulțumesc pentru răgazul de a trece, a analiza, a spune.
Ottilia Ardeleanu
mulțumesc pentru răgazul de a trece, a analiza, a spune.
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„trei " de Ottilia Ardeleanu
0 suflu
Contextpoemul pentru gândurile curate și de prețuire pe care le evidențiază. finalul este deosebit, pentru că aduce aminte de existența \"sfinților\" de pe lângă noi, oameni de altfel, dar înzestrați cu mult suflet și calități pe care nu oricine le are. și, totodată, finalul atinge relația dintre sfinții pământeni și adevărații sfinți.
cred că aceste ultime versuri concentrează ideea poemului.
mai trec,
Ottilia Ardeleanu
cred că aceste ultime versuri concentrează ideea poemului.
mai trec,
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„Sfinții… artiști" de Miclăuș Silvestru
0 suflu
Contextvrei să pari de-a-ndoaselea (chiar din titlu!), cu spatele la singurătate, cu dorința reînvierii fluturilor...
eu cred că poemul e reușit cap-coadă, încercând să te minți...
mi-a plăcut,
Ottilia
eu cred că poemul e reușit cap-coadă, încercând să te minți...
mi-a plăcut,
Ottilia
Pe textul:
„Ainafety, scrisul acesta…" de Ștefania Pușcalãu
0 suflu
ContextMădă, pentru revenire și pentru direcționarea către poezia niponă. referitor la cele ce spuneai, eu pun mare preț pe comunicare. cred că este unul dintre lucrurile de bază în relațiile interumane. mulțumirile mele vin dinlăuntru și sunt foarte sincere.
doamna Angela, răspunsul meu este scurt și la obiect, de data aceasta: http://www.youtube.com/watch?v=xB-z6MwTLeI. este un alt fel de a mulțumi.
Ottilia Ardeleanu
doamna Angela, răspunsul meu este scurt și la obiect, de data aceasta: http://www.youtube.com/watch?v=xB-z6MwTLeI. este un alt fel de a mulțumi.
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„fiindcă e seara destăinuirii" de Ottilia Ardeleanu
0 suflu
ContextMădă, cât de bine îmi face mie trecerea ta pe aici. cred că ceea ce ți-a plăcut este un pic din \"lucrătura\" ta, în sensul că mi se pare că mă apropii de felul tău de a vedea versurile, tăierea, amplasarea, mesajul... și că intervențiile tale nu au fost în vânt.
însă, după cum bine știi, eu sunt eu și nu mă dezic.
simt că am făcut o cotitură, în pași mici și echilibrați.
nu-mi rămâne decât să-ți mulțumesc pentru fiecare gest făcut și pe care îl vei face.
Ottilia
însă, după cum bine știi, eu sunt eu și nu mă dezic.
simt că am făcut o cotitură, în pași mici și echilibrați.
nu-mi rămâne decât să-ți mulțumesc pentru fiecare gest făcut și pe care îl vei face.
Ottilia
Pe textul:
„fiindcă e seara destăinuirii" de Ottilia Ardeleanu
0 suflu
Contextești mereu pe fază și mă bucură trecerea și sfatul tău.
inițial fusese un alt început de text, apoi a ajuns cum ai văzut, oricum aveam nevoie de o părere. îți mulțumesc.
Ottilia Ardeleanu
inițial fusese un alt început de text, apoi a ajuns cum ai văzut, oricum aveam nevoie de o părere. îți mulțumesc.
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„fiindcă e seara destăinuirii" de Ottilia Ardeleanu
0 suflu
Contextfață de ceilalți înseamnă autorespect. nu am motive să procedez altfel cu persoanele care, chiar criticând, știu cum să o facă.
mulțumesc pentru că sunteți aici.
niciodată nu am programat poezia, ea este cea care mă programează pe mine, uneori mai bine, alteori...
Ottilia Ardeleanu
mulțumesc pentru că sunteți aici.
niciodată nu am programat poezia, ea este cea care mă programează pe mine, uneori mai bine, alteori...
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„Cine ești, Ottilia Ardeleanu?" de Ottilia Ardeleanu
0 suflu
Contextcel mai mult contează când se luptă împreună, umăr lângă umăr. ca o familie. sau ca o mare familie!
urcarea spre un astfel de templu este abruptă, este dificilă, dar curățarea \"cu lacrime de copil\" merită sacrificiul.
familia asta mare de tot este a poeților.
îmi place mult ideea arborelui genealogic.
Ottilia Ardeleanu
urcarea spre un astfel de templu este abruptă, este dificilă, dar curățarea \"cu lacrime de copil\" merită sacrificiul.
familia asta mare de tot este a poeților.
îmi place mult ideea arborelui genealogic.
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„Familia mea" de Liviu-Ioan Muresan
0 suflu
Contextalb, dîrz și poetic. mă răsfeți și de data aceasta, Cristina!
sună înălțător: \"în calea destinului meu prieten mi-e doar zborul\".
Ottilia
sună înălțător: \"în calea destinului meu prieten mi-e doar zborul\".
Ottilia
Pe textul:
„Umbre peste zbor" de Cristina Rusu
0 suflu
Contextsunt onorată de vizita și semnele lăsate în această pagină.
Angela Nache-Mamier: eu nu mă pot supăra pe oamenii care îmi doresc binele. și cred că nici pe ceilalți, atîta timp cît există o lege a compensației.
eu nu scriu zilnic pentru că vreau să scriu zilnic.
am atîtea idei lăsate în prăfuire pentru că nu am timp să le scriu și să le postez.
apreciez gestul dumneavoastră. mulțumesc.
Ioan-Mircea Popovici: încîntată să vă am alături și vă mulțumesc pentru varianta propusă. voi ține cont.
încă o dată, mulțumirile mele și vă rog să spuneți ce este de spus, atunci cînd este de spus. nu mă menajați.
Ottilia Ardeleanu
Angela Nache-Mamier: eu nu mă pot supăra pe oamenii care îmi doresc binele. și cred că nici pe ceilalți, atîta timp cît există o lege a compensației.
eu nu scriu zilnic pentru că vreau să scriu zilnic.
am atîtea idei lăsate în prăfuire pentru că nu am timp să le scriu și să le postez.
apreciez gestul dumneavoastră. mulțumesc.
Ioan-Mircea Popovici: încîntată să vă am alături și vă mulțumesc pentru varianta propusă. voi ține cont.
încă o dată, mulțumirile mele și vă rog să spuneți ce este de spus, atunci cînd este de spus. nu mă menajați.
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„cerul cu aripi verzi-albăstrui" de Ottilia Ardeleanu
0 suflu
Contextși varianta propusă este frumoasă, dar o prefer pe cea originală:)!
mulțumesc, Anca, pentru vizită și semn.
numai bine,
Ottilia
mulțumesc, Anca, pentru vizită și semn.
numai bine,
Ottilia
Pe textul:
„ultimul alb " de Ottilia Ardeleanu
0 suflu
Contextdin păcate, nu există și o școală pentru părinți, o școală de viață în care să se învețe despre relații, despre lucruri practice, despre cum să fii educatorul propriu și al celor de lângă tine, din familie, școală, societate.
vitamina \"I\" se găsește, uneori, pe piață și e foarte scumpă. nu oricine o poate cumpăra. ea se cumpără cu iubire, nu cu bani. nu se află în farmacii fiindcă nu se prea mai îmbolnăvește lumea de așa ceva.
ești de apreciat prin ceea ce faci.
m-a impresionat copila Adelina. nu spun că are maturitate, ci că mintea îi trece prin suflet!
Ottilia
vitamina \"I\" se găsește, uneori, pe piață și e foarte scumpă. nu oricine o poate cumpăra. ea se cumpără cu iubire, nu cu bani. nu se află în farmacii fiindcă nu se prea mai îmbolnăvește lumea de așa ceva.
ești de apreciat prin ceea ce faci.
m-a impresionat copila Adelina. nu spun că are maturitate, ci că mintea îi trece prin suflet!
Ottilia
Pe textul:
„Copiii de astăzi – părinții de mâine" de Vali Slavu
Recomandat0 suflu
Contextun motiv pentru comunicare, iată!
mulțumesc pentru trecere și interpretare. mă onorează.
Ottilia Ardeleanu
mulțumesc pentru trecere și interpretare. mă onorează.
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„singură în orchestră" de Ottilia Ardeleanu
0 suflu
Contextdepinde ce înțelegem fiecare prin a fi tânăr.
mulțumesc mult, Laurențiu.
Ottilia Ardeleanu
mulțumesc mult, Laurențiu.
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„ce bine e să fii tânăr" de Ottilia Ardeleanu
0 suflu
Contextsă vă am alături și vă mulțumesc. mă onorează trecerea dumneavostră pe aici.
doamna Angela, cuvintele pe care mi le adresați îmi dau curaj.
Cristina, a fost, ca de obicei, inspirație de moment.
Laurențiu, bun venit! am să redau din poem următoarele:
\"vioara
mâinile mele
tăcerea
dezamăgirile
tristețea
inima
nimeni\"
și spun doar atât: ai citit esențialul. mă bucur să te găsesc în această pagină.
Vă mulțumesc, încă o dată, și vă aștept ori de câte ori timpul vă permite și dorința vă îndeamnă aici.
Ottilia Ardeleanu
doamna Angela, cuvintele pe care mi le adresați îmi dau curaj.
Cristina, a fost, ca de obicei, inspirație de moment.
Laurențiu, bun venit! am să redau din poem următoarele:
\"vioara
mâinile mele
tăcerea
dezamăgirile
tristețea
inima
nimeni\"
și spun doar atât: ai citit esențialul. mă bucur să te găsesc în această pagină.
Vă mulțumesc, încă o dată, și vă aștept ori de câte ori timpul vă permite și dorința vă îndeamnă aici.
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„singură în orchestră" de Ottilia Ardeleanu
0 suflu
Contextaceste: geometrie, simetrie, diagonale, curbe și caracteristicile contrastante pe care le inserează, modelează, înaintează (ca la șah) poetul sunt, din punctul meu de vedere, dovezile comunicării.
mâna contează!
așa că: \"mâna de pe umărul jucătorului\" este un titlu la locul lui!
mai trec,
Ottilia Ardeleanu
mâna contează!
așa că: \"mâna de pe umărul jucătorului\" este un titlu la locul lui!
mai trec,
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„mâna de pe umărul jucătorului" de Vasile Munteanu
0 suflu
Contextam iubit toamna. iar ea m-a răsplătit. de data aceasta cu un poem. nici nu știi cât mă bucur că îți place.
știi ceva, laudele au efect doar când se fac foarte rar.
îți mulțumesc.
Ottilia Ardeleanu
știi ceva, laudele au efect doar când se fac foarte rar.
îți mulțumesc.
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„iz de septembrie" de Ottilia Ardeleanu
0 suflu
ContextPaul, se pare că binele și răul acționează reciproc. niciunul nu se lasă mai prejos, așa încât, atunci când ceva bun are loc, trebuie să urmeze, știi tu...
de aceea, se pare, unei idei bune trebuie să-i urmeze una, hai să-i zic mai puțin bună.
îmi place exigența ta.
poate că ai dreptate că poemul scade din intensitate. asta mă face să reflectez asupra finalului, ori, poate, să-l suprim...
dar, știi ceva, tristețea aceea este singura care mai salvează ceva. am dăruit finalului o șansă. poate că nu am făcut bine.
steluța pe care ai așezat-o cu blândețe în colț îmi dă sentimentul că nu trebuie să renunț, că vioara așteaptă maestrul...
din cauza ta, Paul, voi avea o seară cum de mult n-am mai avut. și pentru aceasta îți mulțumesc.
nu voi renunța la sfaturile tale, pentru viitor. sper să și pot arăta că am beneficiat de ele.
îți mulțumesc este prea puțin spus.
Ottilia Ardeleanu
de aceea, se pare, unei idei bune trebuie să-i urmeze una, hai să-i zic mai puțin bună.
îmi place exigența ta.
poate că ai dreptate că poemul scade din intensitate. asta mă face să reflectez asupra finalului, ori, poate, să-l suprim...
dar, știi ceva, tristețea aceea este singura care mai salvează ceva. am dăruit finalului o șansă. poate că nu am făcut bine.
steluța pe care ai așezat-o cu blândețe în colț îmi dă sentimentul că nu trebuie să renunț, că vioara așteaptă maestrul...
din cauza ta, Paul, voi avea o seară cum de mult n-am mai avut. și pentru aceasta îți mulțumesc.
nu voi renunța la sfaturile tale, pentru viitor. sper să și pot arăta că am beneficiat de ele.
îți mulțumesc este prea puțin spus.
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„singură în orchestră" de Ottilia Ardeleanu
0 suflu
Contextce frumos! îmi amintesc, cândva, la o poezie pe o temă tot din domeniul tău de activitate, spuneam că ar fi bine să mai scrii despre diverse cazuri.
nu cred că e bine să fii în pielea niciunuia dintre personajele prezentate de tine.
și nu e ușor să dai o sentință.
ai reușit, în puține cuvinte, să redai starea unui om prin fața căruia trece fulgerător viața și, indiferent de vârstă, se află la capăt, la marginea prăpastiei.
dureros, dar adevărat! un poem de mare tensiune.
mai trec,
Ottilia Ardeleanu
nu cred că e bine să fii în pielea niciunuia dintre personajele prezentate de tine.
și nu e ușor să dai o sentință.
ai reușit, în puține cuvinte, să redai starea unui om prin fața căruia trece fulgerător viața și, indiferent de vârstă, se află la capăt, la marginea prăpastiei.
dureros, dar adevărat! un poem de mare tensiune.
mai trec,
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„transfigurarea" de Ioan Barb
0 suflu
Context