Ottilia Ardeleanu
Verificat@ottilia-ardeleanu
Am una. Dar nu e pentru toată lumea.
Pe textul:
„Căzutul din suflet " de Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„Depășind confuzia" de George Pașa
mulțumesc pentru popas și pentru trăire.
înseamnă că aceste cuvinte sunt vii...
Pe textul:
„Căzutul din suflet " de Ottilia Ardeleanu
"Ieri, căutam un arcuș pentru vioara întâi,
însă vioara mi-a spus că poate să cânte și singură."
aici: "Ne întâlnisem, la-nceput, în cuvânt", cred că se recomandă o altă formă a verbului.
Pe textul:
„Depășind confuzia" de George Pașa
Pe textul:
„vezi cu ochii tăi cum se motivează taxa de drum " de Ottilia Ardeleanu
starea pleacă dintr-un fel de constrângere intrinsecă și ajunge aproape la o revelație.
cel puțin așa mi-a inspirat mie poezia asta, cel puțin așa de bine a știut ea să ajungă până aici...
căci tot de distanțe este vorba.
"Trăiam cu ziua printre oameni";
"Știam engleza pomilor știam de pară de măr și de gutui
Uitam mereu mereu că sunt al nimănui"!
Pe textul:
„sunt omul strazii" de florian stoian -silișteanu
mi-a plăcut bucata asta, muzicală:
"pianul mă ad-
mira mă invi-
dia serios", numai că eu aș fi scris cam așa (dacă-mi permiți):
"pianul mă ad-
mira mă in-
vidia serios", ca să fie vorb despre vidia, știi tu mai bine.
mai trec pe aici.
Pe textul:
„degete subțiri. de pickhammerist" de George Asztalos
Recomandatcred că este interesant să mergi "de-a bușilea prin aer" :) se pare că tu știi deja :)!
Pe textul:
„de-a bușilea prin aer" de ștefan ciobanu
Recomandatnumai că eu am urmărit ceva când am folosit această modalitate.
mulțumesc frumos pentru lectură și pentru semn.
Pe textul:
„obiectiv" de Ottilia Ardeleanu
frumos, frumos.
Pe textul:
„Animus" de Lavinia Micula
și-mi mai place ceva la textul tău: ca un făcut, "relatarea" se face pe baza repetiției, este tocmai ceea ce am folosit și eu în textul meu recent.
te citesc.
Pe textul:
„Despre înfrângerea definitivă a întunericului" de Antonia-Luiza Zavalic
ai felul tău de a face lectorul să simtă ceea ce citește aici, remarc!
Pe textul:
„preaviz" de emilian valeriu pal
în fond, în toată poezia folosești limbajul autentic, prin urmare, lasă-l cum e, că e bine!
Pe textul:
„Mâinile-au scris" de Florentina-Loredana Dalian
Lori, mi-a plăcut joaca mâinilor tale. (dar, ce-ți mai face inimioara?! :) )
un vers curat!
mi-a plăcut și basta.
Pe textul:
„Mâinile-au scris" de Florentina-Loredana Dalian
"atât de multă întâmplare
până spre celulele ce ne agață viața
fără vorbe
fără destine întâmplătoare căutând
liniștele pierdute luminile uitate" (atenție la "liniștele"!).
și mi-a mai plăcut "avem carne pe noi întâmplător".
în rest, cred totuși că se repetă prea mult adverbul "întâmplător".
Pe textul:
„întâmplare" de Stanica Ilie Viorel
mi-a plăcut această ironie fină.
Pe textul:
„Ruga preabunului corporatist" de Goea Maria-Daniela
Pe textul:
„val debusolat" de Vali Nițu
te mai aștept cu poezii!
Pe textul:
„Fratern" de Cristian Stancu
în ultimul vers aș renunța la articolul nehotărât "un".
cred că ai reușit să redai starea de nevroză într-un context scurt, franc, liric și vizual, ceea ce este mai mult decât bine.
iată:
Pe textul:
„Nevroză" de Simion Cozmescu
Pe textul:
„jurnal de vineri" de Liviu-Ioan Muresan
