Sari la conținutul principal
Poezie.ro
@ottilia-ardeleanuOA

Ottilia Ardeleanu

@ottilia-ardeleanu

Năvodari

Am una. Dar nu e pentru toată lumea.

🏆 Critic de Top📚 Centenar Literar📜 Poet Prolific💬 Comentator Activ
Cronologie
Ottilia ArdeleanuOA
Ottilia Ardeleanu·
realitatea este că există oameni-gropi pe care nici iubirea nu-i poate aduce la suprafață, în linie dreaptă. și, din păcate, nu-i putem evita (ori cu greu), în traiectoria noastră - viața.

mulțumesc pentru prezența constantă!

Pe textul:

joia în care ceva trebuie făcut " de Ottilia Ardeleanu

0 suflu
Context
Ottilia ArdeleanuOA
Ottilia Ardeleanu·
mulțumesc pentru semn. ai făcut chiar tu, aici, o referire plauzibilă la poezia lui Valentin Irimia.

Pe textul:

Strofe de îngeri alungați din noi" de Ottilia Ardeleanu

Recomandat
0 suflu
Context
Ottilia ArdeleanuOA
Ottilia Ardeleanu·
mult, Rodica Lupu.
Odată intrat(ă) în (uni)versul creației este aproape imposibil să nu ții pasul, altfel te trezești cine știe, poate pe fața neagră a lunii :).

Pe textul:

Strofe de îngeri alungați din noi" de Ottilia Ardeleanu

Recomandat
0 suflu
Context
Ottilia ArdeleanuOA
Ottilia Ardeleanu·
mulțumesc nespus pentru recomandare. mă onorează de fiecare dată!

Valentin, am încercat să deslușesc nedeslușitul. că am reușit, doar autorul confirmă. fără muncă nimic nu poate avea valoare!

Liviu, într-adevăr, cel care elaborează recenzii are amprenta personală asupra lucrărilor studiate. de aceea și rostul lui! mulțumesc mult.

Carmen, nimic în viața mea fără muncă. nici nu concep altfel. sigur, nu aș putea face lucrul ăsta oricum, oricând...
mulțumesc mult.

Pe textul:

Strofe de îngeri alungați din noi" de Ottilia Ardeleanu

Recomandat
0 suflu
Context
Ottilia ArdeleanuOA
Ottilia Ardeleanu·
cum se poate desena mai frumos chipul mamei? poate cu o rază din suflet de copil!
nu cred că există bucurie mai mare pentru o mamă decât zâmbetul și inocența propriului copil, simplul gest al îmbrățișării. culorile sunt din paleta-suflet și au tente vii. unice.

citind, am redevenit copilul care să însenineze fruntea mamei!

Pe textul:

Cum se desenează chipul mamei?" de Vali Slavu

0 suflu
Context
Ottilia ArdeleanuOA
Ottilia Ardeleanu·
o întrebare pictată - dacă pot spune așa, pentru că de câte ori am citit am văzut acea imagine a unei pânze - cerul, pe care se pictează "de-a valma" - reușit aici, contrar sensului natural...

și tot asta, și mai ales ceea ce urmează, mă trimite la o afirmație a lui Picasso: "Oamenii încep aproape întotdeauna prin a nu înțelege." - găsim oare explicații pentru câte se petrec în viață?!

și totuși, sperăm ceva, cumva, dintr-un dat.

"artiștii siluiesc imaginar toți trecătorii"!

Pe textul:

apostatului i se arată albul ochilor" de Vasile Munteanu

Recomandat
0 suflu
Context
Ottilia ArdeleanuOA
Ottilia Ardeleanu·
Adrian Munteanu, felicitări Brașov!

mă simt foarte mândră că există astfel de oameni, astfel de evenimente!

un gând bun și continuați, vă rog!

Pe textul:

Recitaluri" de Adrian Munteanu

0 suflu
Context
Ottilia ArdeleanuOA
Ottilia Ardeleanu·
iulian, este vorba de senzație, ai intuit...

mulțumesc pentru lectură și semn. te mai aștept.

Pe textul:

voi ajunge la el " de Ottilia Ardeleanu

0 suflu
Context
Ottilia ArdeleanuOA
Ottilia Ardeleanu·
de disperare care răsună interior, care se sparge de pereții sinelui, în sensul și cu viteza sângelui, care declamă singurătatea, mai puternică și mai vie ca oricând.
imaginea finală este relevantă pentru dispoziția spre singurătate/ singurătății.
mi-a plăcut ultimul vers. o descriere firească a golului, a vidului, a nimicului, a ceea ce nu mai are nicio semnificație. și, desigur, opusul lui "de unde vin".
bun!

Pe textul:

După chipul și asemănarea sângelui" de Adrian A. Agheorghesei

0 suflu
Context
Ottilia ArdeleanuOA
Ottilia Ardeleanu·
interior cred că această atmosferă depinde doar de noi, altfel intrăm în penibil, în dramatic, în superfluu, în orice altceva. îți mulțumesc mult. ești binevenită.

Pe textul:

în cele din urmă verifică dacă a dat drumul la căldură liniște și iubire " de Ottilia Ardeleanu

0 suflu
Context
Ottilia ArdeleanuOA
Ottilia Ardeleanu·
mă bucură vizita aceasta emoțională, eram aproape sigură că vei reacționa. sinceritatea ca bază a ceva, indiferent ce, reflectă cel puțin dorința de normalitate. dincolo de ea, suntem noi, oamenii, care avem așa un dar de a deforma...
sinceritatea face familie bună cu adevărul, acela care ne zbuciumă!

mulțumesc tare mult!

Pe textul:

acel ceva care te frământă" de Ottilia Ardeleanu

0 suflu
Context
Ottilia ArdeleanuOA
Ottilia Ardeleanu·
ai pus pe umerii amintirii scena erotică petrecută la etaj. ai mimat discret singurătatea și dorința și amintirea ca pe un sandviș din care muști cu poftă.
picior peste picior, se simte și fina ironie asupra condiției existențiale (a debranșării de la sistemul central), deși dragostea nu ține cont.
cursiv și de un gest suficient pentru a surprinde ceea ce ți-ai propus.

Pe textul:

Gestul amintirii" de Simion Cozmescu

0 suflu
Context
Ottilia ArdeleanuOA
Ottilia Ardeleanu·
sunt mândră că de acolo vin. e un sentiment care nu va îmbătrâni vreodată, în ciuda trecerii.

ce bucurie să vă am alături, Silvia, domnule Vasile Mihalache, vă mulțumesc pentru prezența sufletească!

Pe textul:

iar Dumnezeu ar contoriza cititorii acestui epitaf" de Ottilia Ardeleanu

0 suflu
Context
Ottilia ArdeleanuOA
Ottilia Ardeleanu·
Petru, cred că simțire din simțire se face rai!

nu pot să nu mă întorc acolo. fiindcă de acolo vin. atâta știu.
încotro merg?! știu doar că va veni o zi...
ce mai rămâne din noi?! asta s-ar putea spune. cumva, cândva. din urma noastră...

cu senin și bucurie,

Pe textul:

iar Dumnezeu ar contoriza cititorii acestui epitaf" de Ottilia Ardeleanu

0 suflu
Context
Ottilia ArdeleanuOA
Ottilia Ardeleanu·
cu interes acest articol despre cum să te întâmpli într-un loc al frumosului.

felicitări tuturor! (fiindcă este clar că frumosul nu vine așa oricum, oricând!)

Pe textul:

Seară de muzică, poezie si istorie la Tecuci" de Florentina-Loredana Dalian

0 suflu
Context
Ottilia ArdeleanuOA
Ottilia Ardeleanu·
o radiografie evidentă prin care se descoperă boala, acel sentiment care se încearcă în adolescență ca pe o primă țigară și de care nu te mai poți lăsa, chit că îți macină plămânii,viața... cum să diagnostichezi dragostea? cum să o tratezi? și mai ales, cine te poate scăpa de ea?!

o poezie frumoasă, Luna, o poezie vie!

Pe textul:

Cat Power" de Luna Tudor

Recomandat
0 suflu
Context
Ottilia ArdeleanuOA
Ottilia Ardeleanu·
cu mulțumiri pentru prezență și unghiuri de vedere!

Pe textul:

potcoave de aburi" de Ottilia Ardeleanu

0 suflu
Context
Ottilia ArdeleanuOA
Ottilia Ardeleanu·
Ioan, este făcută din emoții care merg pe roți cu patruzeci și ajung la destinație în mod real, cu nașul, cu vânzătorii de ziare, cu neînduplecata relativitate, cu acei douăzeci care rămân în suflet în pofida modificărilor fiziologice, cu pendularea între acasă și școală, resturile sățioase, amintirile persistente cu iz grav, copleșitor. și acei cerșetori...

"nu mă lăsa doamne nu mă lăsa să cad în depresie
să-mi pierd mintea pe un drum străin" - știi de ce îmi amintește? de plecarea de acasă la școală a lui Octavian Paler.

este o poezie cu densitate, cu demnitate, cu un dinamism interior până la exterminare.

intens în trăire!

Pe textul:

sindrom" de Ioan Barb

Recomandat
0 suflu
Context