Poezie
ziua asta de august
1 min lectură·
Mediu
mă însorește de la orele dimineții
mă sălbăticește de atâta pace
cât nu a cunoscut întreaga istorie
țipătul ăsta de bucurie al păsărilor sfredelește seninul
absolut peste sufletul meu lungit cu mâinile sub ceafă
patul de iarbă și florile sunt pregătite
să-mi facă o demonstrație de modă
mi-e clar că ziua aceasta de august pune la cale ceva
să mă bucure să mă scoată din mentalități
să-mi mute gândurile mai aproape de tine cu un ponton
ea pescuiește în ape învechite surprize la care nu mă aștept
să fiu în stare să o mulțumesc oare cu o poezie sau
cu o expresie aterizată dintr-un răsărit fix pe chipul meu
0121.271
0
aici îți las semn de citire și în loc de comentariu un text (e undeva, doar o schiță, dar se potrivește):
“ce este istoria?
pentru pruncul nenăscut doar o aducere aminte
a celor cel plâng
pentru cei care au gustat ploile toate
o amintire
pentru cei care privesc bucuria ochilor celor tăcuți
e ruga
doar ea
pentru sine
e
povestea”