Poezie
premiu
1 min lectură·
Mediu
aerul îmi lipsește
aerul tău
deschid fereastra și ascult limba câinilor
într-o lume câinească
în care fiecare clipă te mușcă
până te doare dă sângele
încetezi să mai fii
adică faci risipă de tine
de cuvintele tale
sângele curge ritmic iambic diacritic
să te faci înțeleasă
cineva îți aplică din mers comprese sterile
cuvintele murdare se șterg de urmele nedreptății
îmi vine să țip dar mă tem că mohorât
cerul ne-ar acoperi gurile
într-un fel dali de dragoste
orbesc
totuși caut înaintele pipăi adulmec
mă transform în animalul interior
docil căutător amfibiu
transpir toate voințele
sunetele se îngroașă
cresc mai mult decât trupul meu
decât poezia mea
decât această iubire
singura care merită nobelul
041.362
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Ottilia Ardeleanu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 114
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 26
- Actualizat
Cum sa citezi
Ottilia Ardeleanu. “premiu.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ottilia-ardeleanu/poezie/14171639/premiuComentarii (4)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
OATego, mă bucur de citire, de semn și de vot!
Zi faină!
Zi faină!
0
MCcare contează este darul vieții - de neprețuit să putem gusta, sfâșia mesteca toate brațele ei drăgăstoase prin varietatea infinită a formelor care interacționează, ne ocupă sau ne definesc! Indiferent în ce lume respirăm și ce energii vehiculăm, rafinate sau grosiere, vom primi cel puțin atâta iubire cât reușim să dăruim! Deci și eu votez pentru! Premianți, chiar fără să conștientizăm, suntem cu toții!
0
OAca totdeauna, comentariul tău îmi dă aripi. Mulțumesc pentru lectură și interpretare.
0
3,2,1…
votez pentru!
citit cu plăcere.