Poezie
destrămări
1 min lectură·
Mediu
dimineața e franjuri
soarele uleios îmi stă pe umărul drept
toate umbrele s-au adunat ca de o-nmormântare
cu batic roz noaptea încă se furișează pe străzi
o cenușăreasă frumoasă
mă gândesc la dragoste
umbrele vin și pleacă la comandă
totul e reflex automat
mă ridic soarele coboară pe șira spinării
am frisoanele unei mângâieri
desigur dimineața devreme încă visez
raze în părul meu desfată singurătatea
051.057
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Ottilia Ardeleanu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 65
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 12
- Actualizat
Cum sa citezi
Ottilia Ardeleanu. “destrămări.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ottilia-ardeleanu/poezie/14171552/destramariComentarii (5)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
un poem cu final puternic, luminos și trist în același moment. Lumini și umbre (fără legătură cu textul Otiliei Cazimir), într-o împletire armonioasă. Excelent!
0
Umbrele vin și pleacă la comandă/ totul e reflex automat - frumoase versuri, cu notă filosofică, situate în interiorul peisajului crepuscular; metafore, care țin de romantismul poetic declarat; exemplificare: mă gândesc la dragoste (ca o întoarcere la sine); Și mi-a mai plăcut foarte mult această metaforă: cu batic roz noaptea încă se furișează pe străzi/ o cenușăreasă frumoasă
0
dragi poeți, Elena și Ionuț, pentru generoasele interpretări și aprecieri.
0
Distincție acordată
Ottilia, ai aici ”destrămări de derămări” :)
Un poem scris dintr-o răsuflare, așa se simte:
”totul e reflex automat
mă ridic soarele coboară pe șira spinării
am frisoanele unei mângâieri ...”
Fiecare vers aduce cititorul mai în adâc ...
Un poem scris dintr-o răsuflare, așa se simte:
”totul e reflex automat
mă ridic soarele coboară pe șira spinării
am frisoanele unei mângâieri ...”
Fiecare vers aduce cititorul mai în adâc ...
0
un mare mulțumesc!
0
