Poezie
de nervi îmi tund zulufii
1 min lectură·
Mediu
îmi vine să mă las cheală să fiu soră cu viața mea
de o săptămână am pus câterva kilograme de poezie pe mine
ocolesc oglinda și televizorul unde se vehiculează același motiv de izolare
m-am izolat toată viața de proști pentru mine nu este o noutate
doar că uneori mi se face foame
și mă tem fiindcă
mi se face foame de oameni
și nu pot mușca din ei vizibil pentru că tot sângele nefericit s-ar scurge
undeva în zona de risc a propriei sorți
am îngropat câteva duminici cu sfinți cu tot
și mă uit la mine cât de nepăsătoare
cu masca asta a unei coroane de spini care secătuiește programat pofta de viață
mă simt ca o bandă de izolat minți
cu lipici din plin să nu mai scapi de mine atoatebinefăcătoarea de psihoză
când îți spun te iubesc de trei ori făcând semnul crucii
și mai stai naibii acolo unde ești nu ieși să mă vezi
ce importă nevoile mele sentimentale
voiam doar să subliniez că am început să cunosc distanțele
fără niciun etalon
a ba mint am o inimă care bate ciudat de repede de la o vreme
042.783
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Ottilia Ardeleanu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 192
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 20
- Actualizat
Cum sa citezi
Ottilia Ardeleanu. “de nervi îmi tund zulufii.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ottilia-ardeleanu/poezie/14145702/de-nervi-imi-tund-zulufiiComentarii (4)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
MCMCMaria Elena Chindea✓Mda, cu toții ne aflăm în „zona de risc a propriei sorți”, meritat chiar de încă suntem în starea de negare! Cu „izolarea” ne-am atras-o din plin, prin îmbăierile noastre îndelungi în comunicările online, refuzându-ne obstinat binecuvântarea unei îmbrățișări, al unui surâs, al unui contact direct! Și cum un dar divin pe care îl refuzi constant îți este retras în cele din urmă - acum nu mai avem a ce face strigare și spăimi! Doar excavările până în adâncurile cele mai dureroase a lumii interioare, ne poate salva de tenebre. Am explorat cu toții frenetic „distanțele” pe un palier uriaș refuzând să vedem și să acceptăm că toată creația este un singur minunat și tainic organism! Nu ne rămâne decât să aprindem lumina interioară după ce vom dărâma templul în care am pus idoli falși și ne-am aruncat la gunoi „aproapele”!... Și da, mai avem încă „o inimă care bate ciudat de repede de la o vreme”... Sunt optimistă, și foamea e bună - e semn că încă n-am părăsit dimensiunea!
0
OAmulțumesc mult pentru popasul tău aici. Cuvântul este aproapele meu.
0
TDDistincție acordată
O intrare triumfală cu care Ottilia Ardeleanu ne-a obișnuit, fapt ce mă face să observ un demers concretizat prin trăirea stărilor care, teoretic, ar putea rivaliza, din diferite considerente, cu limitele Eu-lui.
Discurs religios, filozofic sau poetic?.Iată o umbrelă a spiritului profund pe care autorul a știut cum să le înmănuncheze devenind un tot unitar.
Și totuși...
Analizând comparativ putem deduce că autorul își recunoaște, și aici, intenția de apropiere față de fiecare dar mai cu seamă de existența stilului nuanțat filozofic consacrat în multe dintre scrierile sale.
Polemizarea dintre stări se face în favoarea rigorii imaginilor care contribuie la dozarea întregului.
"uneori mi se face foame
și mă tem fiindcă
mi se face foame de oameni
și nu pot mușca din ei vizibil pentru că tot sângele nefericit s-ar scurge
undeva în zona de risc a propriei sorți"
Dezgrop lumina!
Felicitări, Ottilia!
Discurs religios, filozofic sau poetic?.Iată o umbrelă a spiritului profund pe care autorul a știut cum să le înmănuncheze devenind un tot unitar.
Și totuși...
Analizând comparativ putem deduce că autorul își recunoaște, și aici, intenția de apropiere față de fiecare dar mai cu seamă de existența stilului nuanțat filozofic consacrat în multe dintre scrierile sale.
Polemizarea dintre stări se face în favoarea rigorii imaginilor care contribuie la dozarea întregului.
"uneori mi se face foame
și mă tem fiindcă
mi se face foame de oameni
și nu pot mușca din ei vizibil pentru că tot sângele nefericit s-ar scurge
undeva în zona de risc a propriei sorți"
Dezgrop lumina!
Felicitări, Ottilia!
0
OAmulțumesc mult, Teo, pentru descifrare, pentru lumină!
0