Poezie
stabilopozi
1 min lectură·
Mediu
câteodată iubirea se izbește de mine
încerc să-i fac față cu mângâierile acelea în care
pielea se subțiază până la o întindere de ape
și se îneacă umbrele se plimbă
multe bărci și iahturi și vase cum titanicul
pesemne de aceea uneori mă tem că se scufundă
că ne scufundă fără să apucăm să facem acele croaziere
să aruncăm anii pe valuri ca pe niște
sticle înfundate cu file de jurnal
unde ne-am notat tot ce ne-a durut în viața asta
tot ce n-am avut și câte ne-am dorit
pilule de fericire înghițite ca să ni se pară că am dus-o ca
un zid chinezesc în sus și în jos am trecut
de mână am scris ca fraierii pe fiecare centimetru văzut
de pe lună să se știe iubirea rezistă în pereți
în umezeala aceea continuă o simți
cu florile sale verzi-albastre
singurul val care nu doar trece
dar te și ia
marea ceartă pescărușii
de parcă ne-ar purta
vină
(24 iunie 2015)
044.400
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Ottilia Ardeleanu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 163
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 23
- Actualizat
Cum sa citezi
Ottilia Ardeleanu. “stabilopozi.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ottilia-ardeleanu/poezie/14073821/stabilopoziComentarii (4)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
mulțumesc. tăierile astea sunt întreruperile vocii, acolo unde trebuie să iei o gură de aer ca să poți continua. este ca și când ai cânta. un cântec trist este altfel decât un cântec vesel. unul de dragoste, altul decât de înmormântare. și cântecul meu ca al nimănui! mulțumesc, Anghele!
0
Tot poemul mi-a plăcut, este simplu și inspirat, dar aș vrea să subliniez versurile
"...am scris ca fraierii pe fiecare centimetru văzut
de pe lună să se știe iubirea rezistă în pereți..."
Cu scuze pentru deranj,
anton
"...am scris ca fraierii pe fiecare centimetru văzut
de pe lună să se știe iubirea rezistă în pereți..."
Cu scuze pentru deranj,
anton
0
foarte bucuroasă de trecerea dumneavoastră pe aici.
cu mulțumiri, am să vă rog să mă deranjați de câte ori considerați că e cazul.
cu mulțumiri, am să vă rog să mă deranjați de câte ori considerați că e cazul.
0

întrebare mai mult retorică. chestia este că, textul m-a dus în această direcție. îmi place textul pentru naturalețea lui, pentru acea candoare, frustă totuși, unde, dulcegăriile nu își au locul. eu unul aș renunța la acele repetiții. apoi, aș alege un alt fel de așezare în pagină. mai bine spus, altfel aș tăia versurile. în sfârșit. sunt chestii care nu se discută. oricum, apreciez textul