Poezie
Katy
dedicație
1 min lectură·
Mediu
are un zâmbet
îl ține numai pentru ea
privește drept înainte
când te așezi în direcția ei
vezi încrederea
și taci se aude inima
o scoică din care ies perle
te încredințează
lumii
am recunoscut-o
după căciula cu dungi circulare
cum citea dintr-o carte în timp ce
viața trecea încolo și încoace
stresată
iar oamenii nu încercau deloc
să o veselească
ne-am cuprins
gândurile
exaltă de cuvinte dorințe
eu ascult și
nu mă satur de
numele ei
și de
cântece de la 6
(5 dec. 2011)
033.500
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Ottilia Ardeleanu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 86
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 25
- Actualizat
Cum sa citezi
Ottilia Ardeleanu. “Katy.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ottilia-ardeleanu/poezie/13995215/katyComentarii (3)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
ce am citit aici, m-a înseninat, și într-adevăr am rămas zâmbind. iată o poezie luminoasă, mulțumesc, aveam nevoie de asta.
ți-aș fi sugerat să mai „aerisești” puțin sfârșirul textului, dar, oricum, dacă e publicat în antologii ori în volum, e târziu. Așa că tac și mă bucur pentru ce am primit deja. ;)
ți-aș fi sugerat să mai „aerisești” puțin sfârșirul textului, dar, oricum, dacă e publicat în antologii ori în volum, e târziu. Așa că tac și mă bucur pentru ce am primit deja. ;)
0
Adriana și Teo, sunt onorată de prezența voastră aici.
Moșul, iată, este darnic (și cu mine :)!).
Adriana, mă bucură cuvintele tale. foarte mult. mă voi gândi la ceea ce spui despre final. voi lăsa timpul să decidă când și cum ...
Teo, aprecierea ta contează mult și îmi dă putere.
încă o dată, mulțumirile mele.
ca întotdeauna,
Ottilia Ardeleanu
Moșul, iată, este darnic (și cu mine :)!).
Adriana, mă bucură cuvintele tale. foarte mult. mă voi gândi la ceea ce spui despre final. voi lăsa timpul să decidă când și cum ...
Teo, aprecierea ta contează mult și îmi dă putere.
încă o dată, mulțumirile mele.
ca întotdeauna,
Ottilia Ardeleanu
0

deși acest text e o dedicație, remarc tenta strecurată printre cuvinte.
aprecieri!
cu sinceritate,
teodor dume,