Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

femeia fatală

Prozo

2 min lectură·
Mediu
dă târcoale. cu ceva greu pe umăr și gluga cât o noapte de toamnă căzută pe creștetul pământului. când vine vremea, se apucă de muncă și taie, doboară, usucă și îngroapă. se hrănește doar din câștigul ei. nu-și schimbă domeniul de activitate și nici să lucreze în același loc nu-i place. e descurcăreață. niciodată n-a rămas șomeră. ba, din poziția în care se află, uneori, angajează mercenari să-i facă treaba, este mult prea ocupată cu munca de teren în care, ca unic acționar, trebuie să depună semnătura pe fiecare contract pe care-l încheie.
ca o zăludă, cu piercingul în buric, sub mantaua de întuneric, nu se ferește de nimeni și nimic nu o impresionează. nici măcar aceia care vor rămâne să strângă în urma ei. lucrează cu bani și strângerea lor este motivul pentru care nu stă o clipă.
pare neserioasă așa travestită în fel și fel de oameni. unii afirmă că ar fi văzut-o în neglijeu, dansând la bară pe blocuri, înconjurată de tineri fără aspirații care îi băgau bani în sân, o pipăiau și o adulau, apoi se aruncau. alții susțin că se afla la volanul unui jeep, în cursa vieții, când a ieșit învingătoare.
se spune că nimeni nu iubește ca ea. mișelește. stoarce tot din iubit și-apoi abandonează. oriunde s-ar afla, în frig, în sărăcie, în frică, în boală sau în vreun partid. nu iartă nimic. atee convinsă.
apariție stranie. de curând s-a afișat alături de un erou cu douăzeci de ani mai tânăr decât ea. ce importanță mai are diferența de vârstă?
pe covorul roșu, în rochia foarte decoltată, sfidând tristețea mulțimii, pășea ca văduva veselă fluturând un drapel pe umăr.
azi, a ciocănit la ușa unui adolescent. în calitate de meditatoare.
(16 nov. 2011)
043.728
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
290
Citire
2 min
Versuri
8
Actualizat

Cum sa citezi

Ottilia Ardeleanu. “femeia fatală .” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ottilia-ardeleanu/poezie/13993772/femeia-fatala

Comentarii (4)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@vasile-mihalacheVMVasile Mihalache
Excelenta poveste, m-a tinut conectat pana la final iar finalul este multumitor.
Aveti forta descriptiva iar ambiguitatea personajului este bine intretinuta.Deasemenea baleiajul modern-clasic al actiunii mentine interesul.Este in acelasi stil cu poemul "turnurilor gemene", asta inseamna ca aveti un drum, cred ca este bun si merita sa-l construiti.Imi place, nu este epatant ca al unor alte poetese dar are zvac.
0
@ottilia-ardeleanuOAOttilia Ardeleanu
am avut câteva încercări, dar simt că nu asta mă reprezintă și chiar nu vreau să epatez.

Dorința mea este să-l aduc pe cel interesat în interiorul acțiunii, al poveștii. Să trăiască acea poveste prin cuvintele mele. Constat cu mare bucurie că acest lucru s-a întâmplat, din nou, aici, iar a vă mulțumi înseamnă atât de puțin comparativ cu această recompensă pe care mi-ați trimis-o. Iată, deci, trăiesc și eu, abia acum, aceste cuvinte. Ale mele!

Onorată,

Ottilia Ardeleanu
0
@nuta-craciunNCNuta Craciun
apropo de "femeia fatala", cred ca exista o lege a compensatiei, tot ce castigi pe de o parte, pierzi pe de alta ca sa poti ramane in echilibru cu tine insati :)
textul tau este scris intr-o tonalitate oarecum "cinica", de un cinism pe care desi il descrii in detaliu, parca nu il aprobi cu toate simturile tale, pentru ca desi reliefezi bine portretul femeii fatale, parca exista o neconcordanta intre ceea ce scrie mana si ce simte sufletul.
nu stiu de ce spun asta, probabil gandindu-ma la alte femei, (femeie) descrisa de tine care: „părea un preot în sutana ei”... sau poate pentru ca e prea apriga si prea evident accentuata partea labila a femeii fatale, in detrimentul laturii care echilibreaza,
oricum scrisul tau este cursiv si limbajul curgator si plin de sensuri, felicitari!
0
@ottilia-ardeleanuOAOttilia Ardeleanu
Nuța, pentru generozitatea cuvintelor. femeia asta e "fatală" rău, nici nu mai am cuvinte pentru ea :).

Ottilia
0