Poezie
mi se părea că fiecare mamă duce câte un glob pământesc
când eram atât de mică
1 min lectură·
Mediu
am locuit în pământ
simțeam calota elastică
și moale când dădeam câte un picior
mă roteam în toate direcțiile
să prind celulele roșii ale mamei
mi se păreau zmeie avioane
baloane până să mă prind
că ele nu se spărgeau niciodată
ci se lipeau unele de altele apoi și de mine
am înțeles că aceea era iubirea
agitată schimbătoare și mereu fierbinte
uneori transpiram tușeam
mama își ducea mâna la frunte pe piept
pe burtă calea lactee trecea foarte aproape
uneori întindeam mâinile și aproape că o atingeam
mi-era rău la început până să mă obișnuiesc
cu mine
nu era lucru ușor
am crescut cu pumnii strânși de parcă
voiam să dovedesc ceva
și pe deasupra
pământul este rotund și moale
dar fără celule
(11 oct.2010)
035.302
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Ottilia Ardeleanu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 126
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 24
- Actualizat
Cum sa citezi
Ottilia Ardeleanu. “mi se părea că fiecare mamă duce câte un glob pământesc.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ottilia-ardeleanu/poezie/13956763/mi-se-parea-ca-fiecare-mama-duce-cate-un-glob-pamantescComentarii (3)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
amintiri din burta mamei: până la un punct simți nevoia să dovedești ceva. după punct, acel ceva începe să vină de la sine. apoi iar vine punctul și iar de la sine. sau cum?
0
un poem bine scris, mă refer la economia cuvintelor și transmiterea mesajului. Transmite bine și chiar dă o stare aparte, pe care nu o pot defini. Printre rotund și moele, viața pe care o ducem cu pumnii strînși, cum ar fi o luptă, și asta încă dinainte de a ne naște. Inspirat și interesant ca idee.
LIM.
LIM.
0
Monica, nici eu nu puteam da un răspuns mai clar decât a făcut-o LIM.
Mulțumesc pentru semn.
Liviu, mă bucură cuvintele, înțelegerea pentru care îți mulțumesc.
Ottilia Ardeleanu
Mulțumesc pentru semn.
Liviu, mă bucură cuvintele, înțelegerea pentru care îți mulțumesc.
Ottilia Ardeleanu
0
