era timpul culesului

\"gândul alerga înaintea mea
ca o mireasă în brațele destinului\"

Versuri bune într-un poem în care ai dozat binișor materialul poetic și, în mare măsură, ai reușit. Un poem scris în stilul care îți vine cel mai bine. Am citit cu plăcere, Ioan.

nu pot sa nu remarc schimbarea, intr-un sens pozitiv
Ai imagini bogate, multe simboluri, motive forte Cu toate astea mai poate fi lucrat nitel textul Eu zic ca e bine sa fie cat mai putine adjective si culori, daca nu e tot aceeasi
Dar, oricum, e puternic, pentru ca in materia asta adunata aici sunt estente pretioase, daca e sa le combini mai rational
Uite cum as citi eu de exemplu
(cu scuze ca tai mult)

timpul năvălise cu oameni
râsetele se rostogoleau
din gură în gură
soare pe creștet si
o mie de cuțite
zvârcolind
norii
elicele albastre
în ochii mei
înghițisera moartea
de nu știu câte ori
flaconul zăcea
cu gura căscată

un țipăt
o camera cu iederă
o baltă sângerie

în pântecele păcatului

bucuroasă că ați trecut pe aici.

Ioan, voi încerca să revin asupra textului.

Katy, varianta pe care o sugerezi e altfel. voi încerca și eu să modific, ținând cont de ea.

desigur, voi lăsa timp pentru limpezire.

mulțumesc pentru că ați lăsat părerile aici,

Ottilia