Poezie
într-o zi
cine mai știe când?
1 min lectură·
Mediu
flori vor crește
pe pântecul ce-a zămislit
viermi vor săpa cicatrici
până vor crăpa albul în cenușiu
se vor înrădăcina arborii
viețuind printre păsări
răzvrătite
nu-și vor potoli plânsul din frunze
până spre izbăvire
se vor împlânta fulgere
în locul unde-au bătut clopotele
ani și ani
isprăvindu-se unii pe alții
vor bea ploile
în adânc păcatele
singur
un nor de gând va rămâne aplecat
ca un înger
scăpărând lumină
(3 iulie 2010)
023.390
0

un nor de gând va rămâne aplecat
ca un înger
scăpărând lumină\"
Tare frumoasă strofa de final:)
Am citit, și mi-am amintit de versurile poetei Magda Isanos:
“Atâta soare, Doamne,-atâta soare
o să mai fie-n lume după noi;
cortegii de-anotimpuri și de ploi,
cu păr din care șiruie răcoare...”