Nuta Craciun

:)sunt convinsa ca stii care ar putea fi rolul unei poezii? important este sa ne creeze o stare, o anume stare, nu? daca se intampla asta, este posibil ca poezia sa-si fi atins scopul, daca am vibrat la o imagine, daca ne-a ramas ceva atarnat de suflet, aceea poezie traieste putin in prelungirea ochiului nostru...
iar chestia cu explicarea unei parti a poeziei, nu stiu,... chiar as putea s-o fac, dar asta inseamna ca ceea ce n-am reusit sa fac in versuri, sa fac dedesupt la subsol...:))
am observat ca in mintea ta faci analogii, este suficient, nici nu trebuie sa atingi aceleasi intelesuri cu mine...
dar da, partea stanga e inrudita cu inima :) ai intuit tu... iar cerul al noualea poate fi... ce poate fi Adrian? nu-ti spun varianta mea, s-ar risipi tot farmecul...:)
incantata sa te cunosc, Anana

licurici

si cine doarme poate calatori, si este mai castigat... spatiul dintre stele poate fi mai larg, vehicolul noptii are toate locurile libere doar pentru tine...
drag drag anana

nastia

ma bucur mult de cuvintele tale, stiu ca esti un cititor atent si da, prima parte a fost usor de scris nu stiu parca cuvintele se-mbiau sa se-adune, iar finalul rupe putin armonia cu prima parte... dar asta e, azi noapte suna perfect... multumesc de trecerea ta, mi-ai adus un senin:))
drag anana

mihaela

ajung in cerul al noualea cand ma iau pe sus visele,
iar fericita nu sunt din cauza caderilor libere, :))
calatoria, da este minunata...
eu iti multumesc de popas si te mai astept
anana

florin, florin

un altfel de final, fara transcedental, asta e :) ma bucur
ca-ti place, cred ca esti tu un pic cam indulgent cu mine
si a inceput sa-mi placa asta, ma simt minunat cand ma gasesc cuvintele tale ...
mult drag anana

draga serban

nu spun ca am uitat limba romana de cand sunt calatoare, este de neiertat, daca as putea avea o scuza ar putea fi doar ... aceea ora tarzie din noapte :)
iti multumesc pentru sesizare
te mai astept si fara greseli typo
anana

ti-am auzit bataia la poarta ai nimerit din prima,
iti multumesc ca l-ai adus si pe Verdi:))
cerul al noua-lea fiind ultimul exista avantajul calatoriei prin toate celelalte pana ajungi sus, ma bucur ca ti-a priit calatoria...
drag de tine Anana

multumesc Ela, esti o draguta,

daca tot nu dormi asculta o poveste, de adormit copii mari:
la inceput ingerii erau simpli oameni, apoi Dumnezeu
pe unii i-a ridicat in rang si i-a asezat pe pereti, pedepsindu-i sa urmareasca toate gesturile semenilor lor, uitand legea divina, ei se inrudeau pe la rascruci intamplator sau nu...
n-ai adormit Ela?
dar viselor lor erau zmeie de hartie, si nu-si mai fracturau
oasele cazand...
dar in cerul al noua-lea tot nu ajungeau, zaboveau prea mult la altarele dintre nopti, aducand pomeni sufletelor lor de ingeri, care erau pedepsite sa traiasca vesnic cu povara inrudirilor pe suflet...
acum du-te la culcare Ela, ca povestea mea poate continua de-aiurea, fuge si somnul si intru si la off-topic

cu drag de trecerea ta innoptata
Anana

Ela si Bianca

Frumoasa aniversare ai pregatit tu aici, era sa pierd ocazia, felicitari Ela!
LA MULTI ANI!
Bianca, sunt prea grabita acum, vreau sa retii tot ce-i mai frumos pe lume pentru tine, orice as spune acum, nu ar fi destul,... fii dericita!
drag Anana

nu esti singur Iulian,
singur e doar cel ce n-are nici un vis
sa-ti fie visele intotdeauna implinite!
LA MULTI ANI!
cu drag Anana

licurici

esti prea draguta, n-o sa ma crezi lipsita de modestie daca-ti spun ca, e o poezioara doar cu valoare sentimentala, nu este riguros construita, dar pentru mine este o rotita din lantul care-mi sustine echilibrul ...
esti cititorul meu fidel licurici si pentru asta
o sa-ti dau cu prioritate apa din izvorul meu, sau cate-o privire spre copilarie intoarsa
drag Anana

Octav

ceau! ma bucur ca mi-ai gasit izvorul, iar despre scantei, ce sa zic; unii lumineaza intunericul lumii cu ele, altii o aprind...
Nuta


Magda

si eu cred ca mai greu este sa te asterni in rime, ii spuneam candva si lui Lory asta, dar haide nu ma lauda prea mult, simt eu ca este loc de mai bine...
iar despre trecut si tu crezi ca ramane sa traiasca in noi?
daca suntem un amestec de trecut prezent si viitor, in cantitati egale, eu sincer spun ca simt doar trecutul...
drag Anana

Lory

mi-amintesc cum scri tu despre muntii din gand...
apropo, stii ca muntii tai sunt si ai mei? eu sunt din Orastie, sunt doar temporar la capatul lumii...
dar in poezia cu rima nu te-as putea egala, sa nu uiti asta
drag Anana

...numai timpul, el va sti sa vindece, sa uite, sa ierte, si sa coloreze iarasi peticul nostru de cer...
mi-era dor de tine, imi pare rau ca te-ai intors trista,
ce remediu bun poezia, nu?
versurile tale isi gasesc mai usor drumul acum, si chiar daca vor trece si \"praf si ploaie si noroi\",
din pacate vor veni altele si in acest virtej o sa aluneci vrand nevrand, pentru ca asta este VIATA...
dar cu siguranta intr-o zi oarecare nici nu-ti dai seama cand, paleta ta de culori se va insufleti
pentru ca ea, viata, face piruete cu noi, ne rasuceste pe degete, dar ne si inalta...
si atunci vei putea colora soarele, in culoarea inimii tale
cu drag mult Nuta

toate de dragoste ne calatoresc intr-o noapte
cand stelele coboara anume...
tot de iubire ne nastem pana la capat, de cand am prins radacini avem nevoie si de un sfarsit, am putea darui un cuvant in schimbul mainilor noastre unite in dragoste...
cate nopti innecate-n stele, au fost, vor mai fi,
dar cate inimi ar putea reda asta atat de frumos?
de fiecare data, tu imi aduci seninul atat de aproape
drag Anana

atatea lucruri s-au intamplat fara mine
si nici absenta n-am fost doar dusa... prin lume
acum m-am intors de dragul cuvintelor tale, a acelor cuvinte care gasesc intotdeauna tonul firesc,
te admir si invidiez pentru asta,
tu stii sau ar trebui sa sti, ca nu ma pricep f. bine la cuvinte, ele uneori chiar nu vreau sa se rosteasca si cad inauntru meu, asa pierd intotdeauna cele mai frumoase cuvinte...
iar despre arta scrierii ce as putea spune eu, poate doar o parere de... trecator, consumator
cert este ca parca ti-ai pierdut intentionat sau nu, din
acele cuvinte care dadeau bine sufletului, mie imi placeau si stiu ca numai mie, dar lumea reala nu doar cea a sentimentelor, devine mai interesanta prin abordarea unei alte teme, mai in acord
imi place viteza din secolul vitezei, secole care \"trec totusi al naibii de greu\", ca si mileniile de altfel, si iarasi ne trezim prunci batrani, la capatul unei lumi care din plictiseala ar putea pleca...
o fi bine, o fi rau?
finalul lasa o deschiderea, care imi place mult
drag Anana

Vali, iubirea mea, toata, a ramas undeva in spatiul muntelui, a izvorului din copilarie, la vatra, desi suna arhaic nu am vrut sa evit ...
tu zici ca ea poate merge mai departe?
dac-as putea prinde capatul lumii, stii ce as face?
as intoarce trecutul, as renunta la viitor mi-as fauri
un prezent din trecutul meu ajustat pe alocuri, de ajustari e nevoie pentru a-mi putea intra in noua
mea existenta, si l-as trai din nou...
da, recunosc mi-e teama de viitor e prea multa incertitudine, doar in trecut gasesc lucruri dragi ...
multumesc ca ai atins aceleasi secunde cu mine
drag Anana

cum sa-ti explic ca mi-a cazut poemul tau?
sunt unele lucruri care ajung la sufletul nostru pur si simplu, asa ca un fulg suav, matasos...
poemul tau poarta fulgi, iar dincolo tu scrutezi cu ochiul fin colturile, il rotunjesti pentru a se mula perfect pe orice suflet... vezi, eu mai cred ca poemele sunt balsam pentru sufletele noastre
frumoase versuri si cu substanta :
\"nu te opri
in miez de intrebare
calutii mei de mare
au sigur un raspuns
pentru a ta confuza
si tranie mirare
in Atlantida
oarba
si stranie
ce-n tine
a patruns...\"
un taram necunoscut purtam fiecare inauntru, el poate fi un refugiu uneori cand clipele de langa noi, dor...
iar cararea inspre trecut si la mine e batatorita, m-am regasit in poemul tau, mi-am regasit si vise si amintiri si dragoste si-ti multumesc
cu drag Anana

cand spui neant spui nemarginire, infinit, univers, iar cand acesta canta in femei (posibil ca nu in toate, esti de acord, nu?) deja inseamna un mister in plus atribuit femeii, care merita (de cele mai multe ori) toate acestea...
vezi tu Lory mai toata lumea ar zice, ca aceste lucruri ar putea parea , zic ar putea parea depasite, eu te asigur ca nu cred asta, a scrie despre lucruri realmente simple, este mai mare arta poate, decat a anagrama cuvinte a caror sens se pierde, se poate pierde, in cuvinte puse doar sa umpla un spatiu, sa creeze cat mai multa confuzie, ca asta ar putea da bine...
voiam sa spun ca imi plac versurile tale simple fara a fi desuete, cu acel ceva clasic care dupa mine e pacat ca nu se mai poarta poarta
te citesc Lory, iti marturisesc ca atunci cand deschid internetul, iti caut intai versurile tale pentru a-mi face introducerea in lectura, apoi trec la altele
cu mult drag Anana

licurici

copilaria nu dispare niciodata din noi,
amintirile sunt ziduri deasupra unui timp
care se repeta, mereu,
aceasta zi Lucia, are nostalgia unui trecut intors
la fereastra... ma bucur ca ai regasit amintiri pierdute
cu drag Anana

Octav

pietrele pot fi uneori bolovani, urcati pe panta zilei
intr-o munca de Sisif...
multumesc de interceptare, ma bucur ca a ajuns un mesaj
la tine
drag Anana

zambetul - o portiune de har pe care-o porti frumos,
tablou cu mai mult scoici, dar si cu povesti neterminate despre anotimpuri de creta, mainile cresc nevazute, uneori seamana doar cu niste maini, alteori aduc furtuna sau ocean leagan acasa
dar povestea se spune mereu, cineva invata despre copilarie din exact o mie de cuvinte...
frumos, asa cum te stiam
drag Anana

ma bucur ca ti-a placut tabloul cu cantec...
aceasta clipa mare cat o singuratate, cu ochi lungi,
este un cadou de despartire de fapt...
iti multumesc ca te-ai oprit din nou la mine
cu drag Anana

foarte frumoase imagini cu cer, ochiul lor se deschide sfios in sufletul cititorului, colorand, luminand...
mi-a placut in special:
\"Sus pe colina in dimineata proaspata, limpede, rece.
In vale, deasupra orasului mai staruie, fisie subtire, aburul viselor.\" un peisaj pe care-l vad...
deasemeni:
\"Gura de foc pe buza unui nor, soarele sufla in naiul luminii\"

Anana

mi-ar placea sa pot spune cele mai frumoase cuvinte,
dar cele mai frumoase cuvinte s-au spus...
m-am invartit de multe ori pe poemul tau si de fiecare data mi-a placut tot mai mult,
am retinut ca si cadou pentru suflet:
\" nu plang
doar soarele
nu va mai rasari peste luturi
ca mai-nainte\"
Anana

Octav
multumesc, bafta si tie, si nu uita: intinde mainile si incearca sa atingi cerul, eu am incercat si se poate...
drag Anana

Dana

e numai vina cuvintelor prea sfioase, ca daca s-ar lasa rostite, cerul ar ramane la locul lui...
stii ca ma bucur de trecerea ta? te mai astept
cu drag Anana

mi se pare interesant poemul tau, dar o parere, daca imi permiti: de ce ai optat neaparat pentru rima?
intreb, nu crezi ca s-ar fi scris mai firesc fara, curgand liber,... pe alocuri se simte fortarea , sunt idei care ar fi curs mai bine liber, parerea mea
imi place \"alunecarea umbrei peste umbra\",
\"defilarea pe fruntea noastra a propriului vis purtat\",
si mai sunt cateva imagini...
la fel ideea finalului
drag Anana