Nuta Craciun

un titlu perfect, un poem rotund cu centrul in inima ta,
poezia este sugrumare si pustiu... dar stropul stralucitor de credinta, asigura acel echilibru necesar firii noastre, ce se zbate mereu intre puncte cardinale...

cred ca poti renunta la „un” din primul vers

cu drag
Anana

imi place siguranta, folosirea prezentului si a viitorului
indica asta, a pleca dintr-un loc care-ti striveste demnitatea
e semn ca puterea e in slujba ta, la fel viitorul iti apare
previzibil…
imi place felul in care lasi urme in sangele lui, “ucigand
hematii”(frumos), iar scrierea cu rosu terminand in alb, e
acel detaliu care lasa loc imaginatiei… eu vad un sacrificiu si o pace…

e un poem in care fiecare cuvant are locul lui, bine zidit!

Anana

mi-ar fi placut ca titlu, sa accentueze, sa sustina ideea
poeziei, poate daca s-ar numi... nu stiu „zbatere”, sau
altceva...

cu prietenie
Anana

in evanghelii fosnesc gandurile noastre, cele rostite si cele nerostite, alaturi tristetea tasneste lacrimi de mantuire...

cu drag
Anana

mie mi se pare prea... incarcat si parca deranjeaza
abundenta culorilor, adjectivelor: „mare de alb”, „nimfe
albastre”,„orele negre”, „capcanele albe”, „blondele
vise” ... desemenea deranjeaza:

in „urechea uitării” printre „trandafirii gândului”
”albinele spiritului” culegeau „nectarul iubirii” ...

cred ca poti aerisi putin textul, scutura putin de cuvinte
care explica, poti doar sugera anumite lucruri... sper sa
nu te superi, nu e decat o parere, mie imi pare totul prea
explicit, prea simplu ...

cu sinceritate si toate cele bune
Anana

mai repede sau mai tarziu, vine ora aceea…
desi suntem constienti de asta, nu o asteptam, zilnic
trecem prin ea, sau pe langa ea, cu spaimele alaturi,
intr-un anotimp prea ingust pentru aripile noastre de
visatori incurabili…

este un decupaj dintr-un jurnal cu … demoni?
pentru repararea spaimelor interioare, poti incerca o calatorie spre alt anotimp:)) succesul este garantat, daca iei cu tine toate visele frumoase si le ridici la rang de ...viata.

cu drag Anana

sensibilitate de liliac alb abandonat, ploaie
cu intalnire in gingasie!
mi-a placut!

cu drag
Anana

... la catarg flutura o taina nedescoperita, deghizata marea
vinde cuvinte de leac, realitatea imediata survoleaza
teritorii cu inimi la frontiera…

este o poezie cu dor de calatorie... pe ale viselor plaiuri
navele noastre se vor intalni Mariana, eu nu-ti cer ca semn
de recunoastere decat un salut in limba materna:))

cu drag Anana

sunt primele felicitari... multumesc din suflet!

nu poate fi off topic, editorii sunt si ei oameni,nu ar
putea umbri o bucurie, chiar daca uneori mai sarim calul:)

cu drag drag si multa bucurie
Nuta

Valentin,

eu trimit in lume mereu ganduri... unele ajung inapoi frumos rastalmacite in reflex de bumerang ca in cazul de
fata... atunci bucuria este deplina, atunci te simti
util ... multumesc!

Mariana

multumesc de apreciere, ma bucura cuvintele tale,
te mai astept!

Ana

vezi... incepem a scrie pentru noi, dar ce incantare sa
vedem ca ceilalti desprind sensuri. sa fie asta scopul
poeziei?:)
conteaza cuvintele tale, multumesc!

Cu drag Anana

Raluca

uneori imi creez o lume „de tihna”, ma pitesc in ea si traiesc in pace:)toate astea doar pentru a putea suporta
lumea reala...
iti multumesc de trecere, te mai astept cu drag

Ramona

ai ales ce-mi place si mie din aceasta poezioara, voiam
doar sa surprind un moment de liniste in care dezgropam
amintiri...
in rest ce sa zic... e plina lumea de ingeri si nu mai
sesizeaza nimeni aparitia lor:))
multumesc de citire si de cuvinte, te mai astept

cu drag Anana

esti geniala li!
ce idee de a tunde norii ca sa scurtezi drumul pana la
dumnezeu... pot s-o imprumut? am ceva urgent de comunicat:))
iar testarea starii de spirit, spune-mi pentru \"indoiala\" ce fac? sau \"pentru asta exista muzica si marginea
balcoanelor?\"
in rest ... aleg 8. chiar, cine e dominique? de fapt...
nu-mi raspunde, e acel element de detaliu care deruteaza,
care da atata savoare textelor tale.
de ce avem nevoie sa scriem... cred ca e gestul cel mai
aproape, ca pana la sarut ...e multa lumina de creat:))

cu drag
Anana

Gheorghe

multumesc, sunt recunoscatoare pentru cuvintele pe care
le-ai lasat aici, sincer nu stiu cat le merit…
ai dreptate, un poet deja format stie… eu insa realizez
ca mai am de invatat cate ceva:) … iar impresiile
cititorului, eu cred ca sunt importante, daca am scrie
doar pentru noi si nu ne-ar interesa cum este receptata
poezia noastra, am pastra textele in sertar si ne-am
mangaia doar din cand in orgoliul, citindu-le.
acum daca ai promis ca mai vii, o sa promit si eu sa ma ridic la nivelul cuvintelor tale:)

multumesc inca o data pentru comentariu!

Ela, eu iti multumesc

nu stii (sau poate ca da) cat m-a bucurat aprecierea ta,
ma voi stradui sa nu mai postez tot ce scriu, sa-mi lucrez
mai mult textele…
sunt constienta, ca un poem reusit nu te face neaparat
poet, stiu ca e cale de strabatut, stiu ca am cuvinte
preferate, un stil (daca am un stil) ezitant…

dar am profesori buni si pofta de invatat:)
ma ajuta ca esti aproape!

Petru

mi-am dat seama de repetitie, parea ca un deranjeaza…
o sa incerc sa modific prima expresie, ai dreptate.
ma simt bine ca ma ajuti, multumesc!

Mariana

multumesc, conteaza cum rezonezi cu ceilalti, ma bucur ca a ajuns ceva la tine, dar uneori cuvintele doar se asaza mai usor in maniera pe care noi o dorim, poate e doar meritul… singuratatii:)

Dorin

stii cum ma simt? ca si cand as fi prins pestele cel mare:)
stii tu sturionul… nu vreau si nu pot sa disimulez bucuria,
era atat loc… in jur, de fapt bucuria cea mai mare, este ca
pot numara cativa prieteni...
in rest, de acum sa nu ma mai lauzi, ma ajuta mai mult sa ma critici, mai bine vii cu sapa:)

multumesc pentru constanta citirii!

cu drag
Anana

Dan, ochii mei au culoarea unui anotimp indecis,
daca cineva i-ar lua in serios, ar exista posibilitatea...
pierderii lui :))

multumesc pentru versuri!
pot sa le pastrez si daca nu am ochii albastri?

Ileana, ma bucur de fiecare data cand treci, poezia aceasta
e doar o insiruire de doruri, dincolo de sinceritate
posibil sa nu aiba alte calitati,
dar intr-adevar, vesmantul iubirii... e ceea ce-mi doresc
de-o viata, ai dreptate, ce ne-am putea dori in plus?

cu drag
Anana

tu petru, nu te-ai saturat de tristetile mele, chiar si cosmice? nu ma supar nici daca le tragi de urechi, sa se invete minte, sa se alinieze odata la regulile acestui univers:)
de fapt, ele fac parte din mine petru, daca le alung ce mai ramane? si totusi iti amintesti de acel „monument al asteptarii”? poate candva, vor veni din paienjenisul vremii, nouri de zei... si nu va ramane nimeni in straiele vechi...
cu acelasi drag si pretuire
Anana

Adina, cum sa-ti multumesc pentru neantul acesta atat de ...stralucitor de albastru, imaginea mea despre el era putin diferita, avea multe gauri negre:))
ai dreptate despre timp, uneori ne sugruma, apoi isi priveste victorios opera:)

ceea ce mi-ai spus, ma bucura si venind de la tine inseamna
mult, o sa ma straduiesc sa lucrez mai mult la forma
poeziei, la taietura versurilor.

cu drag Anana

ipotetic vorbind, exista in noi o nevoie de a ne ironiza
neputintele, suntem un “popor vegetal”, ne ungem painea cu
vise dulci si balansam, dansam asemeni lui joe cu ardeiul…

cand il aduci pe joe si-l pui in rol principal, cred ca
vrei sa subliniezi, sensul unei vieti …lipsita de sens,
joe e redat inedit, el poate fi ipostaza emfatica a unui
zeu ce are probleme de contemporaneitate cu lumea, sau poate
… care nu are probleme cu lumea din moment ce el e propriul
lui zeu…
mi-a placut stilul despuiat de podoabe, poemul creaza imagini reale de un ludic-ironic.

te citesc cu placere, cand ma voi putea debarasa macar un pic de liric si de obsesii... o sa fac un curs intensiv cu
poezia ta:))

cu apreciere
Anana

concretizarea unei nopti in … noapte, se face privind printr-un ochean, umbrele subconstientului tau, nu?

mai departe putin se vede cerul cu cararile sale
batatorite de copiii noptii, un univers isi bea ceaiul
linistit, apoi linistea se grabeste spre suprema
impreunare…

mi-a placut, dar … cred ca ai putea renunta la primul vers,
pare explicit, iar ideea o repeti spre final, deasemenea
versul patru de la sfarsit, parca suna prea … rece, in
contextul liric al unei nopti linistite, sau cel putin cu aparenta de liniste.

numai bine
Anana

eu doar las timpul, iar el sculpteaza mereu, la fel...
aceeasi imagine cu pasi de melc inzapeziti,
dar asteptarea, poate va inflori un curcubeu ,in ochii
care vor invata treptat sa vada...

primesc cuvintele tale cu multa bucurie
cu acelasi drag
Anana

... multumesc de blitzul care-a surprins intoarcerea...
da, tineretea nu se numara in ani, ai dreptate...
scuza intarzierea, eram departe... culegeam scoici pe malul vietii:))
ma bucura trecerea ta!
cu drag Anana