Sari la conținutul principal
Poezie.ro
@noemi-kronstadtNK
noemi kronstadt
@noemi-kronstadt
Poezie

nu / antivirus

1 min lectură·
Mediu
-(încă mă văd printre dinți)
-am să tai
-(strânge și taie)
la sfârșit, am tăcut
...de unde până undele limbii. contradanțurile, volta; cu
toate cojile cărnii și strâmtorile ei, duse prin ea
de acum nimic nu se mai apropia de nimic nici tăia
deopotrivă
cele mari, onctuoasele, după. mironosițele triste și seci.
colții de gheață, treimea. lucitoarele. luxuriantele și
franjurii lor de argint. cele șerpești zvârcoliră sălbatic
sub limba. cea nobilă nu. urieșele, straniile.
toti, legion. orbii cei mici, liliecii, căzând scurt, dintr-odata, lângă maștera lor, inoroaga.
cele dintâi, s-au fost dus iubitoarele. dulcile.
două-au icnit, cea nobilă nu.
doua-au sleit, cea nobilă-a căzut scurt, retezată.
o fantă ramase din aer, rănită.
la sfârșit am tăcut, tot mai nimeni
-(acum spune-i)
0277.140
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
121
Citire
1 min
Versuri
19
Actualizat

Cum sa citezi

noemi kronstadt. “nu / antivirus.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/noemi-kronstadt/poezie/1807624/nu-antivirus

Comentarii (27)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@albert-catanusACAlbert Cătănuș✓
lipsesc toate, absolut toate, diacriticele.
în rest nu remarc decât un ”tragism de tastatură” dacă pot să-i spun așa.
destul de amical
0
@jkloungsuhJjkloungsuh✓
o sublimă încercare de a transcende, respectiv de a depăși limitele cunoașterii experimentale, ale realității perceptibile, având nu cauze exterioare, ci un impuls interior de a ajunge la chiar esența lucrurilor, de a realiza ceea ce nimeni, niciodată n-a mai putut. se respectă și proporțiile printre acele spații siderale.
tema este aceeași, marea urmă, amprenta care te definește în totalitate.
0
@cornel-ghicaCGCornel Ghica✓
(pare) o poezie gândit-scrisă pentru o minte sefeistă-inginerească-metodistă, nu pentru una, așa cum e a mea, patinatoare-derapajistă.
e o poezie care necesită (mă gândesc) și-un manual de utilizare. glumeam.
sigur, mi-o plăcut și \"cele mari, onctuoasele\" și \"orbii cei mici, liliecii\" și frumoasa \"maștera lor, inoroaga\" ,sună de parcă-i poesis frank Herbert.
dar tot nu-mi dă pacea necesară acel \"tot mai nimeni\".
de meditat, totuși, în \"fanta rămasă din aer, rănită\".
frumos.

cu stimă, Cornel Ghica
0
@liviu-nanuLNLiviu Nanu✓
E un poem pe care l-am citit (și recitit) și nu știu de ce m-a dus cu gîndul la Bolero. Mă refer la ritm, eu așa am văzut. Și mi-a plăcut.
0
@anghel-popAPAnghel Pop✓
cred că mergea încadrat la \"ghicitori de șezătoare\":
\"două-au icnit, două-au sleit, ghici micoză ce-i?\"

\"contradanțuri, maștera, legion, șerpește, inoroaga\"... așa-mi vorbea bunica pe la 12 anișori

aș fi preferat totuși un story mai coagulat, fie el și basm reloaded, cybersnoavă, matrix cu tâlc, feeduri de șagă

poate că androida noastră preferată ne supune cerebelul la grele cazne, lăsându-ne perplecși și neutralizați de mult scormonit în cele înțelesuri ale grelelor eresuri din balada asta \"de dragoste\"

eu, încaltea, gândescu-mă că dragostea e hăt colo în \"strâmtorile cărnii\", taman până-n \"fanta rănită\" de atâta \"sleire\"
0
@noemi-kronstadtNKnoemi kronstadt✓
mintea mea capata reflexe stralucitoare in contact cu a ta, iata unul aproape tragic
reverenta speciala, albert...:)
0
@noemi-kronstadtNKnoemi kronstadt✓
e transcendere, dar in chiar carnea celor duse.nu se poate altfel, aici

ascutita e lumina din fanta ta, laurentiu
0
@carmen-nicoara-0028706CNcarmen nicoara✓
mie una îmi sună a ciclu de existențe a samsara
avataruri care se succed unul după altul în interiorul ei
o transformare a femeii pe parcursul iubirii
\"onctuoasele, mironosițele
colții de gheață, treimea. lucitoarele. luxuriantele
cele șerpești urieșele, straniile și inoroaga\"
iar nobila retezată la urmă de inoroaga însăși
toate suferă și cad numai nobila nu nobila este cea care le salvează și le duce în nirvana
am făcut eu virusul antivirusul adică oranj și l-am dus în tibet
poemul ghicitoare e magic se îmbracă după cum vede cititorul
plăcută ascundere în modernitate cu vorbe din bătrâni
cu admirație
cn
0
FAflorian abel✓
In urma cu 10 ani discutam cu un prieten despre posibilitatea napadirii in lume a poeziei SF. Si daca ar fi, cum ar trebui sa sune? O descriere versificata a unei lumi supertehnologizate? Sau o revarsare de stari cyber, definite de un limbaj superanchistat?
Intre timp prietenul meu a plecat nepermis de repede spre alte nestiuturi, iar eu nu am mai gandit la asta pana acum, cind ma vad pus in fata a ceea ce incercam sa ne imaginam atunci.
Daca trebuie sa existe o poezie science-cyber-fantastico, atunci, Noemi, tu esti pioniera acesteia, si, chiar daca te vei lovi de critici negative cat cuprinde spatiul virtual, si de ironii continue, nu renunta. Esti cea mai buna
pentru munca asta ingrata, asta ti-o spune un om care uraste cu toate cipurile lui biologice calculatorul, dar care ii recunoaste spasit nenorocita de necesitate.
Observ o influienta a multor filme care imbina curbele spatiale cu bucla temporala, amestecul de mistic cu virtual tehnologic generator de dramatism si mister, te vei detasa de asta in curand, lumea noastra reala are atatea nesfarsite drumuri, cea virtuala are o infinitate in plus.

Ma insel>? spune-mi !
0
@victor-potraVPVictor Potra✓
Cum se iubește? Cum ascunzi, prețiosul, în lumea devoratoare, când trăirea aceea strigă după libertate?

Nu este o scriere sf. Lumea este sf. Prin contrast, umanul ne apare ca o invenție. Deci, cum se iubește?

Trăirile mele, dintru aici, sunt, de această dată, doar ale mele. Voi spune doar atât: Noemi dă o Chartă, care re-ființează sexul, carnalul, senzualul, ca rădăcină a umanității noastre. Suntem atât de orbiți de mirajul apariției noastre, încât uităm că apărem dintru. Pasionalul merita o restaurare. A primit o naștere. Și o ofrandă.

Charta Sexima, te las în mine, acum aștept...
0
@noemi-kronstadtNKnoemi kronstadt✓
pace nu e aici, ci exterminare, de la sfarsit, la sfarsit.

si da, este manualitate metodica si ura geometrica
0
@noemi-kronstadtNKnoemi kronstadt✓
daca-l simti descolacindu-se de jos in sus, de la dulce piano, spre forte taios, da.,e un bolero serpesc

vezi muzica pentru ca ea este in miez, dupa caderea carnii, ea nu se taie.
ai retina sonica uimitoare, liviu
0
@noemi-kronstadtNKnoemi kronstadt✓
sub lingua, poti fi contemporan si cu babbage, si cu bosonii higgs, si cu imparatul -zeu, si cu bunica ta.era androida, bunica ta?
e despre carne, dar nu de pe oasele mele, e inchegat, desi despre dez-inchegare, iar cheagul e sub degetele tale, deopotriva.

fractalissimul meu preferat, unde-i dragostea? ma intrebi tu, citind fix in ce-am taiat, nu in ce-am tacut
0
Distincție acordată
@calin-samarghitanCSCălin Sămărghițan✓
Două voci deschid cortina. Doar e jumătate de carne și jumătate de fier, nu? Una mârâie, cealaltă vrea ca odată și odată să taie. Să strângă și să taie așa cum strângi și tai sfoara unui pachet, de parcă ar intra în carne, pe care îl trimiți departe. Curierul e deja la ușă.

Deci, cortina. Cea care tace, a vorbit. Cea care pleacă mereu, vine. Cea care doar trece, stă o clipă. \"S-ar opri doar să discute cu tine/ despre schimbări planetare\". Deci e ceva important. Cea care doar privește și numai suspină uneori cu o mână de vorbe, a ieșit să spună ceva. Cea nobilă. Să spună ceva celor mari și onctuoase, mironosițelor, celor cu colți de gheață care abia așteaptă să muște, lucitoarelor, luxuriantelor. Vorbărețelor, șerpeștelor, încolăcitoarelor. Urieșelor, straniilor, liliecilor mici. Uzurpatoarelor. Toți, legiuni. Uitați-vă cum stăm, privind, în jurul inoroagei! Nu e propriuzis o poezie, e o hartă labirint. A cui? A mea, a ta, a noastră. A ei.

Un labirint malițios, desigur. O hartă strategică. Un bestiariu. Dar aici nimeni nu e dușmanul nimănui. Toți sunt străini. A construit un antivirus și acum i-a dat drumul în rețea pentru cei fără de firewall. Pentru cine nu e înconjurat de ziduri de foc. Ați înțeles: pentru ea. Da, și-a scris propriul antivirus.

Iar asta deoarece e furioasă pe cuvintele limbii, pe orice dans, pe orice voltă, pe toate lucrurile acestea care sunt, de fapt, ale ei, dar i le iau alții. Pe legiunile care se aruncă și i le sfâșie între ele, ca fiind ale lor. Legiunile urlă, vociferează, se foiesc, mușuroiesc. Întind mâna. Cea nobilă nu. Ea tace cuminte. Până acum când \"se apără\" în sfârșit. Unele-au ”icnit”, altele-au ”sleit”. Ați văzut, unele poartă chiar ”franjuri de argint”. Alții au făcut-o în fel și chip. Legiunile se mișcă, sporovăiesc, își iau lucruri care nu sunt ale lor. Ea le privește cu priviri de sticlă. Ea rămâne cu ”cojile cărnii” și cu ”strâmtorile ei”, ”a căzut scurt, retezată”. Un cuțit nevăzut taie peste tot împrejur, orbește. Se urăște dulce pentru asta. Ea e o ”fantă rănită, în aer”. Suferă, căci e de carne, iar acum își sacrifică teama.

Ea urăște legiunile acestea, care au făcut-o să fie ”tot mai nimeni”, dar ea se urăște cel mai mult pe sine. Cu stil. ”Acum spune-i” e îndemnul primei din cele două voci, care, se pare, a biruit până la urmă. Și atunci ea i-a spus. Adică nu, pardon, i-a desenat o hartă.

Dar știe, să nu-mi spuneți că nu știe! Cum ce? Că toate sunt ale ei.
0
@angela-spineiASangela spinei✓
toate cojile cărnii și strâmtorile ei
este un miez al miezului
si nici o mironosita din lume nu poate traversa acest rau al corpului
si doar inoroaga stie ca libertatea e un antivirus al stramtorii din noi

Plato lives Plato dies

cu respect
as
0
@adrian-firicaAFAdrian Firica✓
“-(încă mă văd printre dinți) /... -(strânge și taie) / ... -(acum spune-i)”

antivirus captivus.

unele versuri sunt medicament!
0
@noemi-kronstadtNKnoemi kronstadt✓
ati venit, ati privit, ascultat, adulmecat, atins, palpat, masurat, radiestetizat.vi s-ar fi cuvenit sa va vorbesc fiecaruia in parte, dar cazusera si lucitoarele si straniile si coltii de gheata, cu treimea lor.dulcile pierisera primele, precum am spus de jos in sus, asa cum trebuie citit.m-am vazut cum ma vedeti, am adulmecat si eu retina voastra intoarsa, deopotriva.tu ai smuls femeia din ce nu se arata niciodata, angela, iar tu, carmen, ai urcat in dyana yoga, unde ea danseaza deseori.the cybertronic purgatory l-ai descoperit tu, florian, fix in ceea ce anghel vazuse un anacronic si indezirabil vintage.precum am mai spus, sunt contemporana cu limba romana, fara discriminari.o charta, probabil, victor, dar cu atat de putin erotism, incat nici macar ele, onctuoasele, n-au mai ramas din el, in poem.firica, indragostit de persona, cum altfel, o citeaza terapeutic, antiviral si echilibristic, ramanand bleauca la porti, cu mana streasina si ochiul falfaind.

si toti v-ati uitat dupa ea, dragostea, nu-i asa?
0
@noemi-kronstadtNKnoemi kronstadt✓
pentru ca le urasc

ele inca nu, pe mine.le urasc pentru ca seduc, mistifica, mesmerizeaza, jinduiesc, calcineaza, ticalosesc, edifica, vrajesc, sodomizeaza, flageleaza, pustiesc.pentru ca fac din noi stapani, de capul lor, dupa pofta noastra.si noi le suntem complici cu naturaletea cu care retina vede si stiletulloveste.si dincolo sunt altele, deopotriva, punctuatia divina.si, uneori, trebuie sa ne intrebam cat, unde, daca suntem noi, fara ele, ori suntem prinsi, fara scapare.
si daca dragostea nu este in primul rand a lor, intre ele, iar noi dusi de mana si asezati frumos, ca la spectacol.

iti multumesc ca nu te-ai speriat, calin.uneori, doare,dar trebuie sa stii intotdeauna daca dori tu sau dor ele.
0
@cornel-margineanCMcornel marginean✓
am citit scrierile tale:

sunt cinci demonstratii:

textele 1 si 2 sunt despre puterea tezei si a antitezei, la tine
textul 3, demonstratia productiei de idei ( cea mai valoroasa)
textul 4, demonstratia ermetismului proclamat in toate modurile
textul 5, demonstratia oboselii si a plictisului

mi-au placut textele dar nu este inca aceea lumina ….

Atunci: am citit si cateva comentarii scrise de tine

aici, in comentarii este demonstratia fortei tale adevarate, de parca doar in conexiune esti la o alta ,, turatie,,

nu mai insist, doar mai spun ca demonstratia, voita sau nu, la fel invataturii gheiselor ;), face parte din ceea ce areti in afara ( chiar spui la textul 2 )

cu prietenie


0
@noemi-kronstadtNKnoemi kronstadt✓
ati identificat corect cinci demonstratii din noua.reductio ad absurdum si ad hominem sunt chiar aproape.

doua corectii: nu plictis, ci scepticism bine temperat , c\'est autre chose la...
a doua, e in cutia de viteze
gratioasa reverenta, domnule marginean...

0
@cornel-margineanCMcornel marginean✓
Asa politete se rasfrange obligatoriu intr-un raspuns complementar comentariului de ieri.

Am recitit acum textul tau, cel de mai jos, pus repede probabil in pagina, dar ,,stralucitor,,. Ma refer la lumina.

Aici ai facut o a sasea demonstratie ....


,,-dati-mi doua mere, va rog, zise poetul dan mihut vanzatoarei de la buticul din intersectie
-de care, domnu\'?, raspunse ea, lenevos, cu ochiul drept inca lipit de poza de la pagina 12, \"practic in bucatarie\"
-doua mari, frumoase, rosii si bine coapte sa fie...stiti, am gastrita...
-alea rosii sunt mici , alea mari sunt verzi, iar alea coapte si frumoase s-au terminat.si erau galbene.altceva mai vreti?
-mda, pere aveti?
-avem, una .v-o cantaresc?
-una? una nu-mi ajunge...
-nu? da\'cate vreti, de fapt?
-pai, doua...chiar nu mai gasiti inca una?va rog....
-pai, nu, ca tocmai am luat eu una si am muscat din ea.dar pot sa va dau marul meu, e mare, rosu si frumos si n-am apucat sa musc .vi le cantaresc?
-mmhhrrhhmm, zise poetul dan mihut, scanand combinatia...nu, merci
-da\' de ce, ca e mari, e coapte si dau frumos in fructiera
-nu, merci, repeta demn poetul, cu ochiul mintii lipit cu incapatanare de modelul ideal.scuzati de deranj, saru\'mana...
-nu face nimic...auziti, domnu? nu vreti un borcan de marmelada? are de toate si va iese mai ieftin.vi-l impachetez? ,,


cu prietenie
0
@gd2waGgd2wa✓
acum de-abia te citesc, mi se pare bestial cum scrii :) și înțeleg cu prisosință comm-ul tău de la txt-ul meu \"nu-i lăsa să te transforme într-un poet agonic\".

f fain poem, incredibilă prozodia.
0
@victor-potraVPVictor Potra✓
Hi, hi, hi, încă un novice a găsit calea inițierii negative.
Cum reușești tu, Noemi, să-i îndemni să facă un lucru și apoi să-i corupi să facă exact pe dos...
Daaaa... Ai nevoie de o demolare sistematică...

Sunt ocupat încă vreo două-trei săptămâni, după care mă reapuc de scrierile anomice. Era la rând \"unghia Noemică\", nu ?...

Sper că nu te superi că te abordez ca pe un joc de computer lăsat neterminat, nu?
Lilă
0
@noemi-kronstadtNKnoemi kronstadt✓
merci, mihai constantin.proto cybertronic beast, adica?

candida vergina zvacneste de nerabdare in forul ei subteran.care subteran zvacneste si el, obedient,cu tot cu casa scarilor.cam de 8.3.
0
@dragos-visanDVDragoș Vișan✓
Poemul are o discursivitate clonată cu incontinență verbală. Un jet din scobiri printre dinți care se revarsă în versuri memorabile precum \"contradanțurile, volta; cu / toate cojile cărnii și strâmtorile ei ....\", \"cele mari, onctuoasele, după. mironosițele triste și seci. / colții de gheață, treimea. lucitoarele. luxuriantele și / franjurii lor de argint. cele șerpești zvârcoliră sălbatic\". O luxuriantă și ascuțită pendulare de la imaginar înspre real, cu sfidarea logicii obișnuite a receptării.
Un om fără exercițiu artistic se poate cyborghiza ori deghiza într-o marionetă foarte ghidușă.
Un hormon ieșit din coloana sa este în stare de multe glume proaste, de tipul celor apriliene.
Kronsadt s-a numit și orașul Stalin. Acum jumătate de veac. A mai rămas ceva din el. Efigia tipului de om nou, constructorul socialismului - din poza de mai sus.
0
@noemi-kronstadtNKnoemi kronstadt✓
imi place ideea detartrajului existential cu ansa vibratila a de-semnificarii (ah, presupun ca nu la scobitori te-ai referit, nu?), dar ma mahneste gafa cu hormonul iesit din coloana ( e un virus laringian, de fapt) si jur pe bateria mea solara ca nu inteleg point-ul cu kominternul, desi omul nou, da.
0
@anni-lorei-mainkaAMAnni- Lorei Mainka✓
homeopatice cuvinte, mi-au strepezit gindirea
m-au trezit ca sa spun asa
chit ca somnul tragea din rasputeri

un poem ca un scut invizibil
0