Poezie
Inspirație
1 min lectură·
Mediu
Era târziu.
Afară ploua cinstit.
Frunze galbene cădeau infinit
Împodobite de pleoape cu gene
False precum un ochi care
Nu își dorea să vadă,
Ci să fie privit.
Deodată,
În fereastră pisica
Din adâncul nopții-a sărit.
Privirea ei pe sticlă a înflorit
Și odată cu ea, în privirea mea,
Tot, fiecare strop pe care îl purta
Strălucind pe blana ei felină
Împodobită cu parfum
De depărtare divină.
Se făcea târziu
Nu pentru că trecea timp,
Ci pentru că era nevoie de mult
Spațiu ca în mine, din gând,
Să-mi crească un început
Nou ce nu l-am știut
Până când pisica,
Împodobită cu pietrele scumpe
Ale ploii ce cădea din adâncuri fecunde
A sărit în fereastră pe care i-am deschis-o
Să intre la mine cu toate frunzele ce cădeau
Inopinate și pline de neașteptate muze.
005
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Nincu Mircea
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 134
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 28
- Actualizat
Cum sa citezi
Nincu Mircea. “Inspirație.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/nincu-mircea/poezie/14206304/inspiratieComentarii (0)
Autentifică-te pentru a lăsa un comentariu.