Poezie
Apus
1 min lectură·
Mediu
Putrezesc în tine când te iubesc
Asemenea viermelui din care-înfloresc,
Ca un gând care moare devenind vis
Din imaginea unui neștiut Paradis.
Sunt tulburarea firii divine de unde
Cresc lumii forme de întinderi fecunde
Ca partea neagră a luminii purtată
A ceea ce devine lumea cealaltă.
Datorită nesfârșirilor tale
Te posed ca pe cea dintâi înflorare
Și uit că împreună în carne ne cresc
Depărtările care ne îmbătrânesc.
02745
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Nincu Mircea
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 68
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 12
- Actualizat
Cum sa citezi
Nincu Mircea. “Apus.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/nincu-mircea/poezie/14189830/apusComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
Finalul lasă o melancolie gravă, aproape profetică.
0
Mulțumesc, dle Narcis, pentru observația împărtășită!
0
