Poezie
Devenire
1 min lectură·
Mediu
Din neatenție am lovit paharul
În care odihnea oceanul.
L-am mustrat cu degetul să nu facă valuri.
În pântec de sticlă și-a legănat apele
Până ce le-a liniștit intenționat.
Să fiu sigur că nu se va mai repeta
Am băut parte din apa nesfârșirii sale
Pentru a nu îi mai rămâne ferestre
Cu deschideri interstițiale.
În valuri oceanul continua să caute maluri
Prin care să se întindă spre a-și aminti
Despre interiorul paharului în care
Acum nu mai este, fiindcă a fi
Depinde de cât pot bea eu
Și nu de cât de mult
Poate el risipi.
041.136
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Nincu Mircea
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 97
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 16
- Actualizat
Cum sa citezi
Nincu Mircea. “Devenire.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/nincu-mircea/poezie/14179448/devenireComentarii (4)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
ASASAmanda Spulber✓Mi-a plăcut acest joc al contradicțiilor. În special, mi-a plăcut cum începe, cu un gest banal care trece brusc la surprinzător. Are infinitul nevoie de finit? Poate că da. Și poate, din întâmplare, se atinge echilibrul, se ajunge la simbioză. Primul vers din strofa a treia îmi sună un pic redundant. Cred că s-ar înțelege și fără el și parcă ar curge un pic mai bine poezia.
0
ASAr curge și mai bine, nu un pic mai bine. Fiindcă îmi place și cu acel vers. Dar sună un pic redundant.
0
ELAcum valurile din borcan se sparg în spumele unei beri, nu-i fac reclamă, care răcorește poetul din mine... :)
Am lecturat cu plăcere!
Am lecturat cu plăcere!
0
NMda. citind acum, după ceva timp, părerile voastre, citesc poemul în altă lumină. aș schimba câte ceva, dar încă nu sunt pregătit, cred... oricum, vă mulțumesc mult!
0