Poezie
x
Inoportun
1 min lectură·
Mediu
Moartea nu are timp.
Moartea nu doare.
Moartea nu vine.
Moartea nu este o îndepărtare.
Nu e de piatră și nici de zare.
Moartea nu e înger. Nu e umbră.
Nu este uitare și nu are întruchipare.
S-a stins atunci când a fost biruită
De prima înviere. E fără suflare.
Moartea e infinită fiindcă este
Și pentru că trăiește din desființare.
Nimeni nu poate muri asemenea ei dacă
Nu există un înainte în care trăiește.
De fapt, Moartea este orizontul
Ce își desăvârșește fiindul firii
Înviind din carnea mărginirii.
Fără ea Viața rămâne doar un gând
Cutremurat și înspăimântat
De gol și de mormânt.
00899
0