Poezie
Închipuire
1 min lectură·
Mediu
Rob, cap, strâmb, desenat, orb, cuvântul
Din care aș vrea să te sorb, așteaptă
Să mai fie încă o dată trăit.
Chipul său gol, vulg și trist,
Precum un rol de artist, rămâne viu
Numai în vederea ochilor ce îl privesc
Unde frământă, împarte, taie, ascute
Rostogoliri din proprii volute...
Valuri încarnate în mare
Dinspre cealaltă îndepărtare
Ce ating, risipesc, sting, împing,
Strigă, urlă, lasă, uită și tac...
Umbra crescută în piatră.
De acolo, cu brațe de iederă,
Incestuos se învelește.
Și iar un rol îi înflorește pe chip
Din lumina ochilor ce îl urmăresc.
O masă de linii, nuanțe, culori
Înmulțite de scenă și spectatori,
Carne a privirii ce se întinde
Din aripi și îl cuprinde.
061.142
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Nincu Mircea
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 117
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 21
- Actualizat
Cum sa citezi
Nincu Mircea. “Închipuire.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/nincu-mircea/poezie/14173580/inchipuireComentarii (6)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
Tehnic. Foarte tehnic. Dar de folos. Voi lua aminte. Cu alese mulțumiri!
0
Am avut nevoie de timp pentru a privi neimplicat propunerile dvs. Vă mulțumesc, dle Stănică!
0
inspirație și spor!
0
Încă revin asupra conținutului datorită dvs.
0
O altă intervenție motivată tot de comentariu dvs, dle Stănică!
0

Rol împlinit de artist, plin de ochi,
Privește în mine ca într-o zare.”
Acolo-i chipul tău
gol, vulg și trist,
Rol împlinit de artist,
plin de ochi,
Privește în mine
ca într-o zare.
mai sunt și în celelalte strofe opțiuni (să le zicem) de reformulare
așa cum văd eu sugestia și ritmul
dar să explic de ce varianta de mai sus:
se evită acea formulare “amară” : pentru că chipul (cacofonie)
după “chipul tău” propun pauza prin cuprinderea enumerării în celălalt vers
ba mai mult, se accentuează rima
în continuare, rup versurile pentru o recitare mai accentuată
***
“Valuri purtate de mare
Dinspre îndepărtarea cealaltă.”
aici de ce se renunță la rimă, dacă se folosește în poem rima?
ar putea fi:
Valuri purtate de mare
Dinspre cealaltă
îndepărtare.
***
“Rob, cap, strâmb, desenat, orb cuvântul
Cu care aș vrea să te sorb se gudură
Privindu-mi vederea prin care
Soarele își poartă durerea.”
Rob, cap, strâmb, desenat, orb cuvântul
Cu care aș vrea să te sorb se gudură
Privindu-mi vederea
Soarele își poartă durerea.
am eliminat “prin care” … în versul anterior este un “cu care”
și devine clară și ideea cu rimă cu tot
***
în varianta aceasta nu îmi este clar ce s-a dorit,
ba sunt, ba nu sunt rime
este imaginea din celălalt poem dar parcă s-au amestecat cioburile unei oglinzi
pe această variantă, dar așezată cu grijă, imaginea (referindu-mă acum la aceleași imagine/sens propuse în cele două variante) ar fi mai bine reflectată,
dar (!) reașezată
altfel, propun să se păstreze varianta inițială
***
erau utile părerile celor cu știința prozodiei pe textul inițial
oricum, mi-a făcut plăcere să observ și să particip la acest “experiment”
cu simpatie