Poezie

Epistemologie

1 min lectură·3 noiembrie 2022

Mediu

În ziua cea de dinainte de ziua în care așezăm

Trupul spre a fi dus la cimitir naștem iară

Din rugăciuni întinse pe aceiași tipsie

Lacrimi pline cu raze de ceară ce ard lumina,

Praful, țărâna orizontului ce zvâcnește în inimi.

În ziua în care trupul este uns cu litanii,

Cântări, tânguiri, tămâieri, daruri și bocete,

Lumina zilei pentru ultima dată mângâie

Carnea ce se înnegurează și o bântuie

Amintirea umbrei în care se învăluie.

În ziua de azi, trupul așezat în mormânt,

Rămâne în inimă, în sânge, în suflet, în gând,

Carne, oase, umori, răni, unghii, ochi, plete pure

Un soare dezbrăcat de raze, sfărâmat și anost

Ascuns în orizontul ce ascunde toate.

00873

Nincu Mircea. “Epistemologie.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/nincu-mircea/poezie/14165448/epistemologie

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.