Poezie
Înflăcărare
1 min lectură·
Mediu
Sunt roșu.
La fel ca focul.
Atât de roșu încât
Cei care mă privesc
Cred că sunt râu ce curge
Din inima unui alt râu
Care prin inimi
Străpunge.
Un roșu pe care
Materiei îi devine culoare
De fiece dată când se întâlnește
Cu cei care îl descopăr înainte
De ar fi devenit ce este.
Acel infinit unde
Razele luminii se întind
Căzând, căutând, alergând
Mai repede decât orice
Ai putea să îți închipui
Că porți în gând.
Roșul orb, plin
De ingerințe de alb,
Care nu vede ce i se zbate,
Lovindu-i-se aerul cu înaripate
Gusturi de mere coapte
Străbătute de viermi
Și umbre moarte.
De aceea, prin mine umblu
Străbătând pretutindeni cărări,
Odihnindu-mă lângă focuri unde
Îmi umplu chipul cu roșu
Din zbaterea inimii lor.
004
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Nincu Mircea
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 127
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 31
- Actualizat
Cum sa citezi
Nincu Mircea. “Înflăcărare.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/nincu-mircea/poezie/14207020/inflacarareComentarii (0)
Autentifică-te pentru a lăsa un comentariu.
